***Editie online: Anul nr. III

februarie 14, 2025

Din seria scriitorilor români contemporani: Ștefan Bănulescu

Născut în comuna Făcăeni, județul Ialomița, la data de 8 septembrie 1926, Ștefan Bănulescu a fost un scriitor român de renume. Fiind al optulea fiu al plugarilor Ion și Elena Bănulescu, autorul a evocat copilăria sa în ciclul memorialistic Elegii la sfârșit de secol, prezent în prozele Locuri misterioase, Șlepul, Troienele, Moara lui Fuierea și Tabăra, cu un accent deosebit pe detaliile din acea perioadă.


Recunoașterea valorii sale literare a fost reflectată prin numirea Bibliotecii județene din Slobozia și a unui colegiu național din Călărași în onoarea sa. Volumul său de nuvele, intitulat Iarna bărbaților, apărut în 1965, a marcat o tranziție importantă în literatura română, trecând de la realismul socialist al anilor ’50 la un nou tradiționalism. În aceste scrieri, Ștefan Bănulescu a abordat teme precum cel de-al doilea război mondial, figura comunistului și colectivizarea, adăugând totodată o fascinație pentru universul arhaic și tradițional, cu accente magice precreștine.

Ștefan Bănulescu a îndeplinit mai multe funcții pe parcursul carierei sale. Printre acestea se numără:

Ștefan Bănulescu a îndeplinit mai multe funcții pe parcursul carierei sale. Printre acestea se numără:

– Redactor la revista Gazeta literară sub direcția prozatorului Zaharia Stancu în perioada 1954-1959.

– Redactor-șef la revista literară Luceafărul în perioada 1968-1971.

– Bursier la Universitatea din Iowa City, International Writing Program în anii 1971-1972.

– A primit o bursă de studii prin concurs la Akademie der Kunste (Berlinul de Vest) în 1983.

Aceste funcții reflectă implicarea sa activă în mediul literar și cultural, precum și recunoașterea valorii sale în domeniul literaturii.

Pe parcursul carierei sale, Ștefan Bănulescu a avut o activitate publicistică intensă, debutând în revista Viața românească în 1949 cu un eseu despre nuvelistica lui Gogol. A colaborat cu diverse publicații precum Contemporanul, Gazeta literară, Tribuna și Steaua, abordând subiecte literar-culturale și semnând eseuri despre scriitorii clasici precum Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă și Liviu Rebreanu.

Operele literare

Drum în câmpie, 1960, reportaje

Cântece de câmpie, București, 1968

Scrisori provinciale, București, 1976

Iarna bărbaților, 1965, ediție definitivă, 1979

Scrisori din provincia de Sud-Est sau O bătălie cu povestiri, București, 1994

Cartea Milionarului. Cartea de la Metopolis, Vol. I, 1977

Un regat imaginar, București, 1997

Elegii la sfârșit de secol, București, 1998

Decesul său a avut loc la București, pe 25 mai 1998, lăsând în urmă o moștenire literară bogată și apreciată în literatura română.


Autor-Andreea Arsene

Sursa de referință: https://ro.m.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_B%C4%83nulescu

kultapogeum 2021 Toate drepturile rezervate