MARVIN WHITE: ISTORIA INTERZISĂ A OMENIRII ŞI CONEXIUNEA EXTRATERESTRĂ-Complexul piramidal din Mexic, China, Guatemala, Europa şi planeta Marte
Sursa din care au fost preluate informaţiile este platforma SCRIBD: https://www.scribd.com/document/486720833/Istoria-interzisa-a-omenirii-si-conexiunea-extraterestra-de-Marvin-White-docx?_gl=1*1lbooam*_gcl_au*MTYzNTE1MTg4MC4xNzMxMTQ0MTc2
O altă observaţie semnificativă este aceea că în mod asemănător complexului Gizeh din Egipt, au fost realizate şi alte edificii în corespondenţe precise cu anumite stele sau constelaţii, ceea ce denotă cunoştinţe astronomice deosebit de avansate. Astfel, conform studiilor realizate de către cercetătorul american Hughes Hollister Jr. Şi prezentate de fizicianul Nassim Haramein, în ruinele anticului oraş Teotihuacan, aflat în Mexic, topografierea edificiilor principale (Piramida Soarelui, Piramida Lunii, Piramida lui Quetzalcoatl etc.) evidenţiază faptul că proporţiile distanţelor relative dintre aceste edificii descriu într-un anumit mod toate orbitele sistemului nostru solar, inclusiv ale planetelor Neptun și Pluto, care în astronomia modernă au fost descoperite abia în anul 1846 şi respectiv 1929!
Cum se face că aceşti oameni de acum câteva mii de ani ştiau de existenţa tuturor planetelor sistemului nostru solar (deşi doar câteva sunt vizibile cu ochiul liber), ba chiar mai mult, ei le-au calculat şi distanţele orbitale, demonstrând deţinerea unor cunoştinţe extrem de complexe?
Piramidele din China
Impresionante prin mărimea şi vechimea lor sunt şi zecile de piramide aproape necunoscute care se află în China şi care au ajuns deja să fie acoperite de pământ, vegetaţie şi chiar de aşezări umane. Aceste piramide au fost evidenţiate şi prin imaginile din satelit şi ele datează din perioade atât de îndepărtate, încât istoria Chinei nu mai are referiri consemnate despre acestea. Aproximativ 38 de piramide se află la 25-35 km nord-vest de Xi’an, pe Câmpiile Qin Chuan din Provincia Shaanxi.
Ele nu sunt cunoscute în lume deoarece autorităţile comuniste din această ţară le ţin ascunse de ochii occidentalilor. Aceste piramide au vârful plat şi, prin urmare, sunt mai asemănătoare ca formă cu piramidele de la Teotihuacan, aflate la nordest de Ciudad de Mexico, decât cu piramidele din Giza, Egipt. Cercetătorii estimează că, deşi în China au fost scoase la iveală până în prezent numeroase piramide şi monumente străvechi, este posibil ca încă să fi rămas nedescoperite un număr foarte mare dintre acestea.
O piramidă antică, mai mare decât cele din platoul Giza din Egipt, există în apropierea oraşului chinez Xi’an. Primele menţiuni despre Piramida Albă au apărut în Occident în anii ’40, atunci când pilotul britanic James Gausmann a relatat prezenţa probabilă a acesteia lângă oraşul Xi’an. Accesul arheologilor occidentali a fost restricţionat pentru o mare perioadă de timp, dar atunci când restricţiile au fost ridicate, aceştia au scos la iveala numeroase alte monumente antice. La acel moment, Marea Piramida Albă nu se afla încă printre ele iar arheologii începuseră deja să se gândească la un mit fără acoperire reală.
Însă, cercetătorul rus Maxim Yakovenco a reuşit să identifice piramida care se aflase de-a lungul anilor chiar sub ochii specialiştilor. Este vorba despre Muntele Liangshan, aflat la circa 80 de kilometri de oraşul Xi’an. În aparenţă, Marea Piramidă Albă chiar seamănă cu un munte, doar un ochi experimentat putând face diferenţa dintre o formă naturală de relief şi una creată de mâna omului.
„Există o evidentă contribuţie a omului în aşezarea pietrelor acestui munte. Rezultă că Muntele Liangshan este în realitate o colosală construcţie pierdută de aproape un mileniu şi jumătate… Marea Piramidă Albă”, afirma Maxim Yakovenco.
Nassim Haramein consideră că guvernul chinez nu vrea ca vesticii să afle despre aceste construcţii, deoarece în legendele piramidelor se vorbeşte despre zei blonzi cu ochi albaştri care le-au construit. Ar fi greu de crezut că strămoşii chinezilor arătau ca nişte europeni, aşa cum ar trebui să accepte şi ideea că multe dintre descoperirile antice nu le aparţin, ci le-au primit de la zeii veniţi din cer.
Mitologia chinezească indică faptul că omul, încă din cele mai vechi timpuri, a avut contact cu civilizaţii extraterestre sau zeităţi. Datorită faptului că aceste piramide au vârful turtit se presupune că deserveau la aterizarea navelor spaţiale. Când călugării de la o mănăstire locală au fost întrebaţi despre aceasta, ei au răspuns că formaţiunile sunt foarte vechi, de peste 5.000 de ani. „Piramidele acestea sunt de pe vremea unor regi care domneau peste pământurile acestea, însă ei nu erau pământeni, ci aparţineau altor lumi, erau descendenţii fiilor Cerului, ce au venit pe această planetă cu dragonii lor de metal”, le-au spus călugării. Interesant este şi faptul că mulţi dintre localnicii din zona Câmpiei Shian susţin că sunt urmaşii unor civilizaţii extraterestre care au construit şi piramidele şi care în trecut au vizitat de mai multe ori Terra. Această ipoteză este susţinută şi de autorul vienez Peter Krassa.
Complexul piramidal din Guatemala
Vechea civilizaţie Maya rămâne în continuare plină de mistere. Oamenii de ştiinţă au eşuat în dezlegarea multor secrete ale acestei culturi, precum piramidele, hieroglifele sau cunoştinţele despre astrele cereşti. Vârsta de aur a acestei civilizaţii a luat sfârşit către finalul secolului al IX-lea. Oraşele au devenit dintr-o dată pustii şi tăcute. Lianele şi rădăcinile copacilor au pătruns prin zidurile de piatră ale templelor şi piramidelor. Populaţia extrem de numeroasă a oraşelor a dispărut fără urmă. Nu se cunoaşte nici în prezent motivul şi locul dispariţiei. Oraşul mayaş Tikal din Guatemala a constituit ultima menţiune istorică a unei aşezări maya, în anul 869 d.H.
Se remarcă faptul că cei care au realizat complexul piramidal de la Tikal posedau cunoştinţe astronomice avansate, aici fiind şi unul dintre cele mai mari situri arheologice din lume. Aranjarea piramidelor principale imită perfect dispunerea stelelor din constelaţia Pleiadelor. Se pare că piramidele din Tikal au avut chiar un rol esenţial în împărţirea pe segmente a calendarului mayaş. Legendele spun că mayaşii sunt urmaşii direcţi ai civilizaţiei dispărute a atlanţilor.
Un vast complex de piramide mayaşe a fost descoperit în 2009 şi în Mirador, Guatemala. Acoperit complet de vegetaţia junglei, acest complex are totuşi – aşa cum afirmă dr. Richard Hansen, arheolog la Idaho State University -, mărimea uriaşă a oraşului Los Angeles din zilele noastre. Observată mai întâi din elicopter, cea mai mare piramidă din acest complex pare să fie şi una dintre cele mai mari ca volum din lume. Vestigiile descoperite au o mare importanţa istorică pentru că preced venirea conchistadorilor spanioli cu cel puţin un mileniu.
De asemenea, piramide uriaşe, acoperite de straturi groase de zăpadă, au fost identificate şi în Antarctica. Prin faptul că ele nu ar fi putut fi construite decât atunci când teritoriul Antarcticii era o zonă cu o climă mult mai uscată şi mai caldă, ele au fost estimate ca având o vechime chiar mult mai mare decât piramidele din Egipt.
Piramidele din Europa
În Europa, unele piramide sunt de dimensiune mică, cum ar fi cele din Insulele Tenerife, Spania, mai exact în localitatea Guimar sau din sudul Franţei, la Falicon. Dacă cele din Spania au fost catalogate ca fiind construite în secolul al XVIII-lea sau al XIX-lea (apreciere greu de crezut totuşi), cele din Franţa sunt acceptate ca având o origine şi o vechime necunoscută încă. În plus, piramida de la Falicon prezintă şi încăperi subterane. Sala subterană a fost descoperită de către Domenico Rosetti (un avocat, mare admirator al artei şi al culturii) în anul 1803. Ea măsoară aproximativ 20 de metri în diametru. În partea de est a sălii se află un altar cu şapte trepte. La capătul sălii sunt două găuri în pământ. Una nu este adâncă, iar cealaltă seamănă mai mult cu un coridor lung, vertical, care duce într-o încăpere înaltă de 20 de metri, situată la o adâncime mai mare şi unde se află o altă piramidă, înaltă cam de 10 metri. Potrivit lui Robert Charroux, deasupra intrării ar fi fost atârnată până în anul 1921 o svastică, simbol întâlnit şi în străvechea Indie şi chiar în străvechea Dacie.
Din valea celor cinci piramide descoperite până acum porneşte în subteran o reţea de tuneluri ce are peste 14 kilometri lungime. O echipă de fizicieni a detectat o rază de energie de o natură necunoscută pentru tehnologia actuală, care încă şi acum este emisă în mod continuu din vârful celei mai mari piramide, iar această rază de energie emite un sunet specific de rezonanţă. În anul 2011 s-a detectat faptul că labirintul subteran este complet ecranat faţă de radiaţiile exterioare.
Paul von Ward, absolvent al Universităţii Harvard, declara: „Valea Piramidelor din Bosnia este cel mai important sit arheologic din lume, piramidele bosniace fiind mai mari decât piramidele egiptene. Este o lovitură puternică dată istoriei convenţionale.” Arheologul egiptean dr. Nabil Swelim nu neagă această ipoteză: „Este cea mai mare piramidă din lume, o construcţie de o mare importanţă pentru întreaga omenire. Este o descoperire de necrezut.”
Merită să ne întrebăm acum: Cine a realizat toate aceste construcţii gigantice care sunt atât de asemănătoare între ele şi care sunt răspândite peste tot în lume? Să fi avut diferite popoare „primitive” această preocupare obsesivă, mai ales că este foarte dificil să explicăm modul în care le-au construit? Este semnificativ să observăm în acest sens un aspect care la prima vedere pare paradoxal: din cele peste un milion de hieroglife care s-au păstrat până în prezent pe pereţii templelor şi mormintelor Egiptului antic, observăm că deşi vechii egipteni aveau obiceiul să descrie în detaliu toate activităţile pe care le făceau – cum mâncau, cum se spălau, cum făceau dragoste etc. -, ei nu au descris deloc modul în care au construit piramidele! Ori, din ceea ce susţine versiunea istorică oficială, reiese că aceasta a fost una dintre activităţile lor majore. Cum ar fi putut atunci să omită tocmai aceasta? De altfel, dacă ar exista o asemenea descriere în hieroglifele egiptene în care să se arate cum au adus uriaşele blocuri de piatră pe butuci şi cum le-au urcat pe un plan înclinat prin munca a mii de muncitori, atunci am fi avut cel puţin o referinţă istorică foarte solidă, pe care fără îndoială că adepţii versiunii oficiale ar fi evidenţiat-o din plin.
În realitate, această întreagă teorie a construcţiei piramidelor prin mijloace rudimentare nu este decât un sistem de idei foarte convenabil pentru cei care vor cu tot dinadinsul să acopere un adevăr fundamental şi care devine din ce în ce mai evident: piramidele din Egipt nu au fost construite de către egipteni, cel puţin nu de către aceia de care ne spune istoria oficiala. Ele au fost construite de către o civilizaţie anterioară celei a Egiptului antic şi mult mai avansată decât aceasta. Există de altfel unele texte antice egiptene care conţin afirmaţii pe care istoricii convenţionali le-au considerat a fi metaforice şi care spun că piramidele se află acolo „dintotdeauna” şi că „Omul se teme de Timp, iar Timpul se teme de Piramide”.
Această situaţie se repetă şi în cazul celorlalte civilizaţii antice care au pe teritoriul lor piramide. În niciunul dintre textele sau inscripţiile antice ale mayaşilor, incaşilor, chinezilor, japonezilor sau ale altor tradiţii nu apare scris nimic de genul: „Noi am făcut aceste piramide gigantice şi iată cum am procedat”. În schimb, în multe dintre textele lor străvechi se afirmă că în trecutul îndepărtat au fost învăţaţi şi ajutaţi de către „Fiii Soarelui” sau „Zeii Soarelui” şi, tocmai de aceea, mai toate aceste tradiţii antice au avut un cult deosebit pentru astrul solar. Desigur, istoria din şcolile noastre spune că toate aceste raportări la zei nu erau decât simple reprezentări religioase inspirate din natură ale unor oameni primitivi. Se pare totuşi că în realitate era vorba despre personaje mult mai concrete, după cum vom detalia ulterior, atunci când vom analiza succint şi categoria textelor antice.
Înainte de a merge mai departe, să observăm însă şi alte câteva piramide, ce par să fie corelate într-un mod deloc întâmplător cu piramidele descrise anterior.
Piramidele de pe planeta Marte
Vălul tăcerii este aşternut deocamdată şi asupra altor descoperiri senzaţionale ce ar putea pune istoria omenirii într-o cu totul altă lumină. În corelaţie cu cele expuse anterior, este semnificativ să prezentăm în continuare şi alte patru structuri piramidale, care de această dată sunt de aproape zece ori mai înalte decât Piramida lui Keops din Egipt. Alături de ele se află un chip asemănător Sfinxului egiptean, dar care priveşte spre cer, având 500 metri înălţime şi 1.500 metri diametru. Acest ansamblu a fost fotografiat pe planeta Marte în anul 1972 de către sonda spaţială automată Mariner 9 în zona numită „Cydonia Region”. Ulterior, la data de 31 iulie 1976, sondele spaţiale americane Viking 1 şi Viking 2 au ajuns şi ele, una după cealaltă, în apropierea acestui ansamblu şi au realizat fotografii de la o înălţime de 1.500 km (înălţime mai mică decât cea de la care au fost realizate anterior clişee de către sonda Mariner 9), sub diferite unghiuri.
Fotografiile au evidenţiat cu claritate prezenţa unor piramide uriaşe având latura bazei de aproximativ 1.500 metri şi o înălţime de 1.000 metri, care sunt perfect simetrice şi dispuse la distanţe egale între ele. Detaliile giganticului chip au putut indica destul de precis nasul, gura, bărbia, orbitele şi chiar conturul pupilei. Se pare că există chiar mai multe asemenea chipuri uriaşe pe suprafaţa planetei Marte. Unul dintre savanţii care au examinat aceste fotografii, West Churchman, şeful Catedrei de astronomie al Universităţii Berkeley-California, a afirmat că toate acestea reprezintă „indicii serioase ale prezenţei unei vechi civilizaţii marţiene”, iar în opinia cercetătorului şi scriitorului Johannes von Buttler „aceste structuri nu sunt un capriciu al naturii, ci opera unor fiinţe inteligente”.
Ulterior, în anul 2000, satelitul trimis de NASA, Mars Global Surveyor (MGS), a trimis aproximativ 65.000 de imagini cu detalii de pe suprafaţa planetei roşii. Printre cercetătorii care au studiat cu minuţiozitate aceste imagini a fost Tom Van Flandern, care a deţinut timp de 20 de ani funcţia de astronom-şef la Observatorul Naval al SUA, iar în prezent este preşedintele organizaţiei non-guvernamentale Meta Research Base din Washington DE Analizând imaginile chipului de pe Marte, el a declarat încă din anul 2001 că „Datorită existenţei clare a unor detalii tridimensionale ale chipului, vizibile din orice unghi, care se potrivesc perfect cu ceea ce par a fi nările, irisul în interiorul orbitelor, sprâncenele şi buzele, probabilitatea ca această structură să apară în mod natural este de 1 la 1000 de miliarde de miliarde, ceea ce conduce dincolo de orice dubiu la concluzia că este artificială”.
Observaţii recente ale NASA au indicat faptul că pe planeta Marte a existat cândva şi apă. În anul 2002, sonda spaţială Mars Odyssey a detectat uriaşe întinderi de gheaţă sub solul marţian, în zona polilor, iar în anul 2012, în luna iunie, o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din New Mexico, conduşi de cercetătorul Francis Mecubbin, a anunţat că planeta Marte este un fel de „soră” a Pământului, deoarece conţine o mare cantitate de apă în mantaua sa.
Apoi, în august 2012, observaţiile transmise de robotul Curiosity, care a aterizat pe suprafaţa lui Marte, au evidenţiat cu claritate urmele lăsate pe solul marţian de apa ce a existat cândva din abundenţă acolo. Aceste rezultate fac foarte plauzibilă posibilitatea ca pe această planetă să se fi dezvoltat în trecutul îndepărtat viaţa şi chiar o civilizaţie avansată.
În legătură cu chipul şi piramidele de pe Marte este util să menţionăm – cel puţin ca pe o ipoteză ce poate fi luată în considerare – faptul că în cadrul unei conferinţe naţionale de presă din SUA, dr. Steven Greer, care este principalul exponent al programului public de dezvăluire a prezenţei extraterestre pe planeta noastră (Disclosure Project), a afirmat că se află în contact cu persoane responsabile care cunosc „din interior” faptul că NASA ştie demult că există construcţii artificiale pe Marte, (cum ar fi chipul şi piramidele pe care le-am prezentat pe scurt mai sus) şi că aceste construcţii au fost realizate de către o civilizaţie extraterestră acum aproximativ 45.000 de ani. Cu toate acestea, poziţia oficială a NASA este aceea că Piramidele şi Chipul de pe Marte sunt formaţiuni naturale. Această bizară negare chiar şi a indiciilor extrem de concludente în favoarea originii artificiale a acestor structuri, este din nou foarte semnificativă pentru a indica intenţia oficialităţilor de a ascunde elemente care pot conduce la concluzii incomode pentru versiunea convenţională a istoriei.
kultapogeum 2021 Toate drepturile rezervate