O poveste de dragoste care a marcat istoria Portugaliei: prințul Pedro și Ines de Castro

În istoria îndepărtată a Portugaliei a existat un prinț care s-a îndrăgostit nebunește de o fată nobilă care făcea parte din anturajul soției sale, fapt ce a declanșat o poveste de dragoste scandaloasă care a marcat profund istoria Portugaliei a acelor timpuri. Pedro, fiul regelui Portugaliei Alfonso al IV-lea și al Beatricei de Castilia, a fost considerat moștenitorul tronului tatălui său, însă aranjamentele făcute de către părinți săi și îndatoririle care îi reveneau, conform statutului deținut, l-au determinat să se răzvrătească de multe ori. Prima decepție avută de Pedro a fost atunci când a trebuit să accepte o căsătorie impusă, cu Constanza de Castilia, fiica unei familii aristocrate foarte bogate și bine poziționate în ierarhia societății, aspect care ar fi ajutat la consolidarea puterii și avuției dinastiei regale. Cu toate că nunta regală s-a desfășurat cu un mare fast, conform protocoalelor, Pedro nu a simțit niciun sentiment de dragoste sau afecțiune pentru viitoarea consoartă. La scurtă vreme după nuntă, frumosul prinț Pedro avea să o întâlnească pe tânăra de o frumusețe răpitoare, Ines de Castro, cu ocazia unei partide de vânătoare. Tânăra fată, pe atunci o adolescentă, făcea parte din rândul doamnelor de companiei ale soției sale. Întâlnirea dintre Ines și Pedro a fost copleșitoare, deoarece iubirea reciprocă și atracția fizică i-au făcut inseparabili pe tot restul vieții. Odată începută această relație amoroasă dintre Pedro și Ines, ea s-a desfășurat în mod discret, ascunsă fiind de ochii indiscreți ai anturajului de la curte, însă nu a durat mult până când zvonurile relației clandestine au început să apară, iar de atunci s-a format o adevărată opoziție împotriva celor doi iubiți. Ca să evite eventualele neplăceri la aflarea adevărului, Pedro a hotărât să o găzduiască pe Ines într-o locuință aflată pe lângă Mănăstirea Santa Clara din Velha.
Deși era o obișnuință ca bărbații din anturajul regal să aibă amante, relația lui Pedro cu Ines a fost intens dezaprobată de către toți membrii curții regale, în frunte cu tatăl său Alfonso, care nu concepea ca relațiile familiei sale cu puternica și bogata familie a soției lui Pedro, clanul Castelanilor, să fie periclitată de relația adulterină a fiului său. Atunci când regele Alfonso a sesizat că nu poate distruge relația dintre Pedro și metresa sa, el a trecut la amenințări, represalii și expulzări împotriva familiei lui Ines. După ce Ines și frații ei au fost expulzați de la curtea regelui, din ordinul acestuia, ea a continuat să se întâlnească cu Pedro în castelul Albuquerque, relația lor devenind tot mai strânsă. După moartea soției sale Constanza, cauzată în timpul nașterii celui de al treilea copil, Pedro și Ines au putut în sfârșit să își trăiască povestea de dragoste într-un mod mai liber, fără constrângeri și interdicții, astfel a luat hotărârea să se mute împreună în Castelul Coimbra.

Din relația de dragoste a lui Pedro și a frumoasei Ines s-au născut patru copii, trei băieți din care unul a murit și o fată. Prințul o ia în căsătorie pe Ines și se împotrivește mai departe cerințelor tatălui său care îl sfătuia să o părăsească pe soția lui și să se căsătorească cu o prințesă adevărată.
Ca să pună capăt definitiv relației dintre cei doi, regele îi tocmește pe trei din cavalerii Ordinului Lui Hristos să o ucidă pe Ines prin decapitare. La aflarea veștii morți femeii pe care o iubea, Pedro a înnebunit de durere și a căutat răzbunarea cu orice preț. Prima dată s-a răzvrătit împotriva tatălui său, conducând câteva acțiuni de rebeliune care aveau ca scop uciderea și preluarea tronului, însă fără sorți de izbândă. După moartea regelui Alfonso în 1357, Pedro moștenește tronul regal cu toate prerogativele, prilej cu care dă dispoziție ca asasinii iubitei sale soții Ines să fie prinși și aduși în fața lui și a ordonat pedepsirea tuturor celor care i s-au împotrivit lui prin comploturi. Se spune că doar doi dintre ucigași soției sale au fost capturați, sfârșitul lor fiind unul groaznic, deoarece Pedro i-a măcelărit cu propriile lui mâini smulgându-le inima din piept. Atât de mult a iubit-o Pedro pe Ines, încât atunci când a fost încoronat ca rege, le-a cerut supușilor să o dezgroape și să o îmbrace în veșminte frumoase, stând alături de el pe tron. Tot la ordinul regelui, Ines a fost reînhumată într-un sarcofag din piatră la Mănăstirea Alcobaca. Până la sfârșitul vieții sale, Pedro a mai avut o relație cu fiica unor comercianți din Lisabona, din această relație rezultând un fiu numit Joan, care a domnit ca unul din regii Portugaliei, o vreme. Din păcate, copii lui Pedro și a lui Ines, nu au fost recunoscuți ca fiind legitimi pentru a fi considerați moștenitori ai dinastiei regale, aceștia fiind marginalizați și excluși din testament. După trecerea în neființă, regele a fost înhumat în apropierea mormântului soției sale Ines într-un mod ritualic. Ines și Pedro au fost protagoniști uneia dintre cele mai cunoscute și tragice povești de iubire din istoria Evului Mediu.
Autor:Andreea Arsene