***Editie online: Anul nr. III

februarie 14, 2025

Satelitul Charon- unul dintre cele mai mari corpuri cerești transneptuniene


Având un diametru de 1212 km și o rază medie de 606 de km, satelitul Charon este unul dintre cele mai mari obiecte situate dincolo de orbita planetei Neptun. Satelitul a fost descoperit de către astronomul James Christy cu ajutorul plăcilor fotografice, la data de 22 iunie în anul 1978 în cadrul United States Naval Observatory în Washington, D.C. Cercetătorii susțin varianta conform căreia, satelitul Charon s-a format din mantaua exterioară a planetei Pluto în urma unei coliziuni al acesteia cu un corp ceresc, care s-a petrecut cu 4.5 miliarde de ani în urmă. Satelitul Charon nu are o atmosferă proprie din cauza gravitației sale scăzute, însă s-au făcut unele observații astronomice, care evidențiază faptul că satelitul preia un procent de azot din atmosfera superioară a lui Pluto în urma unui transfer petrecut în anumite condiții specifice. Planeta Pluto și satelitul său Charon se află tot timpul într-o rotație sincronă unul față de celalalt, cele două obiecte efectuează o mișcare orbitală reciprocă odată la 6837 de zile.

Suprafața satelitului Charon este formată în mare parte din apă de gheață. Cartografierea suprafeței lui Charon a scos în evidență faptul că satelitul prezintă o nuanță mai întunecată la poli și o alta mai strălucitoare în zona ecuatorială, iar prezența acestor zone întunecate se datorează condensării gazelor din atmosfera lui Pluto. În timpul iernii, temperatura la poli scade la -158 pe când în sezonul verii ea se poate situa la -113 grade celsius. Charon are jumătate din mărimea planetei Pluto și doar 12,2 % din masa acesteia. Charon se afl ă în echilibru hisdrostatic din cauza lipsei unei aplatizări pronunțate. Satelitul este compus din 55% rocă și 45% gheață.

Autor-Andreea Arsene



Surse de referință: https://ro.wikipedia.org/wiki/Charon_(satelit)

kultapogeum 2021 Toate drepturile rezervate