***Editie online: Anul nr. III

februarie 10, 2025

Sumerul sau omenirea la începuturile civilizației pământene


Cunoștințele ,,regăsite” ale civilizației datând din Sumer, provoacă uimire și indignare printre profanii de astăzi, care nu-și pot imagina omenirea timpurie ca fiind capabilă de vreun progres spectaculos. Ei bine, descoperirile arheologice care au scos la iveală tăblițe cuneiforme, artefacte, sigilii, codice, dezvăluirea unor arhive secrete, schimbă perspectiva a ceea ce se credea despre începuturile istoriei umanității.

Șantier arheologic datând din perioada Sumeriană

Scrierile decodificate provenite din îndepărtatul Sumer, relevă prezența unei rase extraterestre care a ajutat omenirea să avanseze tehnologic și spiritual. În orașele Ninive și Eridu din Irakul de astăzi sau vechea Mesopotamie, au ieșit la iveală o mulțime de secrete care multă vreme au fost ocultate de către autoritățile bisericești care au finanțat și controlat lucrările arheologice de timpuriu. Cei care au avut frâiele puterii în mâini, au falsificat istoria umanității, în funcție de interesele lor meschine. Însă, arheologi din întreaga lume au fost interesați să sape adânc la temelia începuturilor civilizației umane, aflată între Tigru și Eufrat, recuperând dovezile pentru a restabili adevărul istoric. Savantul rus, Zacharia Sitchin, care a făcut cercetări arheologice pentru mult timp în Orientul Mijlociu, cunoscător al limbilor aramaică, ebraică, sumeriană, a descifrat o parte din inscripțiile tăblițelor sumeriene, descoperite în 1840 printre ruinele orașelor sumeriene, după un efort de săpături ample, a unei echipe de arheologi condusă de istoricul Austen Henry Layard. Conform textelor traduse de pe tăblițele cuneiforme,cu aproximativ cu 450.000 ani în urmă a venit pe pământ o navă extraterestră într-o regiune din continentul African( în Zimbabwe).Traducerile lui Sitchin îi numesc pe acești nou veniți din spațiu ANUNNAKI, care în traducere înseamnă: ,,Cei veniți din cer”. Anunnaki și-au stabilit bazele în Orientul Mijlociu( Irakul de astăzi) iar motivul veniri lor pe pământ îl reprezenta exploatarea aurului din mine. Vizitatorii din spațiul cosmic proveneau de pe o planetă numită Nibiru, situată dincolo de Pluto, undeva în centura Kuiper.

Planeta Nibiru traversa o orbită eliptică de 3600 de ani în jurul soarelui. Se pare că atmosfera acelei planete se afla într-un proces de deteriorare, datorată penetrării radiaților solare, în momentul traversării orbitei dintre Jupiter și Marte, iar aurul ar fi fost elementul de bază care ar fi ajutat la regenerarea atmosferei. În acel timp pe Nibiru se dădea o luptă între doi puternici lideri pentru preluarea puterii. Anu sau ANOU, îl învinge pe Alalu, și acesta din urmă își pierde tronul fiind nevoit să evadeze, ajungând în drumul spre refugiu pe TERRA cu o navă extraterestră. După ce descoperă prezența aurului pe pământ, Alalu beneficiază de clemență, reușind să reintre în grațiile rivalului său. Anunnaki se întorc pe pământ, aproximativ după 140.000 de ani tereștri cu un echipaj format din fii lui Anou, comandanții Enki și Enlil și un personal secundar. Pentru a aduce minereul de aur la suprafață, s-a folosit forța de muncă din rândul lucrătorilor Anunnaki. Mai târziu însă, muncitorii s-au răzvrătit împotriva stăpânitorilor, motiv pentru care, elita regală se decide să creeze o nouă rasă de servitori prin combinarea genelor Anunnaki cu cele ale oamenilor primitivi, care se aflau la stadiu de primate, creând astfel o rasă umană, capabilă să ducă mai departe sarcina exploatării aurului din mine.


Descoperirile științei confirmă relatările tăblițelor sumeriene: schimbarea bruscă a formei fizice umane de la Homo Erectus la Homo Sapiens, apoi la Homo Sapiens Sapiens, care ar fi trebuit să se producă odată la o perioadă de 10 milioane de ani, numită veriga lipsă a evoluției ontogenetice a omului. Practic intervenția ingineriei genetice a acelor ființe cosmice, explică această schimbare evolutivă subită a înfățișării omului. În procesul de creare și perfecționarea a rasei umane s-au implicat fiul lui ANOU, Enki, denumit în scrieri și ,,domnul pământului” care îndeplinea funcția de savant-șef și Ninkharshag, o femeie care deținea cunoștințe de medicină avansată. Ninkarshag era numită ,,doamna vieții” sau zeița mamă, denumiri preluate ulterior de diferite religii: regina Semiramida la Babilonieni, Isis la egipteni, Bharati la indieni, Diana la greci și romani, Maria Fecioara la creștini. Relatarea biblică a creației omului nu este decât o interpretare inexactă și ambiguă a textelor sumeriene. Numele biblic a primului om creat a fost ADAM, despre care se spune că a fost conceput din lut, în realitate pe primul om creat prin inginerie genetică îl chema LU.LU. Varianta feminină a lui LU.LU a fost creată din celule vii și nu din coasta sa, așa după cum susține varianta biblică. Textele sumeriene traduse afirmă că pentru crearea lui LU.LU s-a folosit un ovul uman provenit de la o femeie din Africa. Această variantă a fost confirmată oficial, potrivit unui experiment realizat în anii 80, omul de știință de la Uiversitatea de Emory din Georgia, Douglas Wallace, a comparat ADN ul a 800 de femei, reieșind faptul că acesta provine de la un strămoș comun.

Mitul creației perpetuat în legendele istorice

Între Enki și Enlil, fii lui Anou, principalii conducători ai legiunii Annunaki, despre care se spune că număra în jur de 600 la a doua venire pe pământ, călătorind pe nave spațiale în grupuri de câte 50, au izbucnit certuri, din cauza responsabilităților pe care fiecare trebuia să le îndeplinească. Enlil, care este menționat ca și moștenitorul de drept a preluat centrul de comandă din Nippur, Mesopotamia, în urma unei trageri la sorți, iar Enki, cel dintâi născut a fost repartizat pentru a se ocupa de extracția aurului din Africa de sud.

O REPREZENTARE A ZEILOR SUMERIENI

Enki a întrunit consiliul celor 12 Anunnaki pe domeniul său din Africa, unde au hotărât modul de organizare a orașelor. Astfel, orașul Nippur devine centrul de control al misiunii, Sippar devine port spațial, Șuruppak este numit centru medical, Bad Tibira-locație de prelucrare a minereului de aur, Larsa și Nagash-ajutoare de navigație, Ur-sediul comandamentului lui Enlil, Eridu- sediul de comandă a lui Enki. După extracția minereului de aur din mine, Enki a dorit să protejeze oamenii pe care i-a creat, pe când Enlil dorea ca aceștia să fie exterminați. Astfel izbucnește un conflict de proporții între cei doi frați, divergențe din care își au rădăcina numeroasele războaie antice.


Enki îi mută pe oameni într-un loc numit Endin, pentru a fi în siguranță. Se spune că Annunaki s-au îndrăgostit de femeile pământence și au conceput copii cu ele care s-au născut uriași.Acest aspect este menționat și în biblie. În urma neînțelegerilor tot mai violente dintre Enki și Enlil, cel dintâi a câștigat, iar Enlil s-a întors pe Nibiru.Enki a mai rămas o perioadă de timp pe pământ, după care socotind că misiunea i s-a încheiat, a luat decizia de a se întoarce pe planeta mamă. Înainte de a pleca, Enki a lăsat sarcina de a conduce omenirea, elitei regale…despre care se spune că este descendenta actualelor dinastii regale din Europa și nu numai. Unele teorii, susțin că Anunnaki au reușit să stăpânească omenirea prin inducerea puternică a sentimentului de frică. Pentru a-și păstra forma umană, Anunnaki obișnuiau să bea sânge uman. De la această practică au pornit ritualurile religioase păgâne, care presupuneau jertfa de sânge umană, închinată zeilor și totodată a dat naștere la mitul ,,diavolului” reprezentat de fiul lui Enki, Marduk. Credința despre existența ,,diavolului” este prezentă în aproape toate culturile și religiile din lume. Chiar dacă mulți dintre teologi creștini afirmă că religiile antice nu sunt relevante, comparând capitolele biblice ale Vechiului Testament cu Textele Sumeriene, se pot observa asemănările, mai ales la partea Genezei. Poveștile biblice nu sunt altceva, decât versiuni traduse și interpretate greșit, ale textelor sumeriene. Creștinimul este o versiune reciclată a religiilor antice, care îi preced cu mii de ani. Atât sărbătoare Paștelui, cât și cea a Crăciunului, mitul nașterii și al învierii unui Mesia, sunt prezente în foarte multe culturi religioase existente înaintea instaurării creștinismului. Mitul lui Christos, este o perpetuare într-o formă puțin mai diferită a povești mitologice a zeilor sacrificați pentru binele omeniri. Vezi bine asemănarea ca fond dogmatic dintre Iisus Nazarineanul și zeii legendari Mithra din Persia, Indra din Tibet, Ondin din Scandinavia, Horus din Egipt și Tamuz din Babilon. Printre alte relatări ale textelor sumeriene traduse, se află informații prețioase privind formarea pământului. Se pare că inițial, planeta noastră era situată între Marte și Jupiter. Însă coliziunea dintre pământ și satelitul unei planete din afara sistemului solar a aruncat Terra pe orbita actuală și din acel impact de proporții cosmice a luat naștere un nou pământ și luna.

Zeii Sumerieni și pomul vieții

Când rasa Anunnaki a colonizat pământul, acesta se afla la mijlocul celei de a doua ere glaciare. ,,Epopeea Atrahasis” considerată a fi cea mai valoroasă scriere datând din Sumer, specifică faptul că ,,omul inteligent” Homo Sapiens a fost creat artificial, cu vreo 300.000 de ani în urmă, după mai multe încercări lungi și eșuate, care au constat în încrucișări mixte dintre diverse ființe, din care au rezultat adevărate aberații genetice. Versiunea sumeriană a potopului, precizează că dezastrul apelor care s-a revărsat asupra oamenilor a fost provocat de zei, cu scopul exterminării acestora, deoarece nu le mai serveau interesele. În prezent, la scară planetară se cunoaște foarte puțin din istoria veridică de început a umanității. Oamenii sunt controlați sub toate aspectele și manipulați orbește pentru a li se inocula doar partea istoriei fabricate care servește elitelor conducătoare.(Surse de referință: Anunnaki din Nibiru-Richard R.Clark și Constantin Valentin- Tăblițele Sumeriene). Autor-Andreea Arsene


kultapogeum 2021 Toate drepturile rezervate