Artistul Folk, Tică Lumânare-Poezie de suflet

---

 Când am să plec departe

De griji, de suferințe,

În lumea fără vise

Și fără de dorințe…

---

Să nu lăsați durerea

Pe voi să vă-ncovoaie,

Căci lacrima firavă

Se contopește-n ploaie.

---

Iar timpul, călătorul,

Are același leac

La toate ce, prin vreme,

În suflete ne zac.

---

Nu mă jeliți cu lacrimi

Prelinse printre pleoape…

De vă e dor de mine,

Chemați-mă aproape!

---

Eu voi veni pe seară,

Cu prima adiere…

Voi cerne ploi de vise,

Voi licări cu stele!

---

Târziu, din vreme-m vreme,

În nopți cu lună plină,

Când totul e-ntuneric

Doar eu voi fi lumină…

---

Voi fi în briza mării,

În spuma unui val,

Voi fi parfumul toamnei

În vinul din pocal…

---

Alăturea vom merge

Prin mijlocul naturii,

Căci eu voi fi în stânca

Și-n spiritul pădurii…

---

În doina lin cântată

De micul ciobănaș,

În cântecul din iarbă

Al unui greieraș…

---

Vă voi șopti în taină

Lunatecul meu cânt…

Căci voi veți fi trăire,

Iar eu voi fi … mormânt!

---