***Editie online: Anul nr. III

februarie 7, 2025

Ștefan Dimitriu s-a născut la 21 mai 1938 în comuna Ibănești, județul Tutova (azi, Vaslui), într-o familie care a mai avut încă doi copii. În perioada războiului, tatăl său a fost plecat la război, iar mama și cei trei copii au trăit ororile bombardamentelor și ai năvălirii hoardelor sovietice. Ulterior, familia s-a refugiat la Ploiești, unde au găsit sprijin în casa surorii mamei și a cumnatului acesteia.

Tânărul Ștefan a avut parte de dificultăți în adolescență, fiind neprimit la liceul de zi și fiind nevoit să lucreze la diferite locuri. În ciuda acestor obstacole, el a găsit un climat favorabil dezvoltării sale umane și intelectuale, influențat de lăzile cu cărți depozitate în secret și de tutela mătușii sale. A reușit să obțină diploma de bacalaureat și, după mai mulți ani de încercări, a fost admis la Facultatea de filologie din București. După absolvirea facultății, și-a început o carieră de succes la (Radio) Televiziunea Română, ocupând diferite poziții și continuând să lucreze în domeniul media până în anul 2007.

Pe lângă activitatea sa în domeniul media, Ștefan Dimitriu a fost un scriitor prolific, publicând poezii, romane și eseuri literare. De-a lungul carierei sale, a fost membru al Uniunii Scriitorilor, Uniunii Ziariștilor din România și Federației Internaționale a Arhivelor de Televiziune. A publicat în reviste precum Luceafărul, România literară, Tribuna, Viața Românească și altele.În paralel cu activitatea sa literară, Dimitriu a avut și contribuții în domeniul cinematografiei, fiind responsabil pentru scenarii și documentare artistice. De asemenea, a publicat traduceri din literatura universală și a fost implicat în creații muzicale. Prin opera sa literară și cinematografică, Ștefan Dimitriu a adus o contribuție importantă culturii românești, bucurându-se de aprecierea criticilor și a cititorilor.

Printre operele sale literare se numără romanele „Trapez”, „Tinerețea lui Bogdan Irava”, „Turnul nebunilor”, „Lasă zilei scârba ei”, „Sămânța și lutul”, precum și romanul autobiografic „Strada Poștei, numărul fără întoarcere”.

De-a lungul carierei sale, a publicat și proză scurtă, evocări literare, poeme, eseuri critice și jurnale. În plus, a avut contribuții teatrale, inclusiv cumpăr dog arlechin”. Operetele sale literare au fost publicate în reviste precum Luceafărul, România literară, Tribuna, Viața Românească, Zig-Zag și Terra Magazin. De asemenea, a fondat Editura „Românul” și a publicat lucrări ale unor autori renumiți, cum ar fi „Argotice” de Nichita Stănescu sau „Nouăsprezece trandafiri” de Mircea Eliade.

În domeniul cinematografic, Ștefan Dimitriu a fost responsabil pentru scenarii și documentare artistice precum „Zăpadă fierbinte”, „Exerciții de libertate” sau „În căutarea lui Bacovia”. De-a lungul carierei, a realizat, de asemenea, traduceri din literatura universală și a publicat ediții critice ale unor lucrări consacrate.

Eforturile sale în domeniul literar și media au fost recompensate prin multiple premii și recunoașteri, reflectând impactul său semnificativ asupra culturii românești. Prin implicarea sa diversificată și contribuțiile sale în multiple domenii, Ștefan Dimitriu rămâne unul dintre cei mai influenți și prolifici creatori din România.

În calitate de fondator al Editurii „Românul”, Ștefan Dimitriu a publicat o serie de lucrări semnificative ale unor autori renumiți. Printre acestea se numără „Argotice”, o culegere de poezii inedite de Nichita Stănescu cu o prefață de Doina Ciurea, „Dragostea nu moare”, un roman de Maitreyi Devi, care a fost tradus pentru prima oară în limba română, și „Nouăsprezece trandafiri”, un roman de Mircea Eliade, publicat pentru prima oară în România. Aceste publicații reprezintă doar câteva exemple din gama diversificată de opere aduse la lumină prin intermediul Editurii „Românul” și reflectă contribuția semnificativă a lui Ștefan Dimitriu la promovarea și aducerea la cunoștința publicului larg a unor creații literare de mare valoare.

Ștefan Dimitriu a deținut mai multe poziții importante în cadrul Televiziunii Române pe parcursul carierei sale. Între 1 septembrie 1967 și 31 iulie 2003, a ocupat funcțiile de reporter, redactor, realizator, redactor-șef, director de departament și membru în Consiliul de Administrație al TVR. Ulterior, până în vara anului 2007, a continuat să colaboreze cu Televiziunea Română în calitate de colaborator. Prin implicarea sa extinsă și contribuțiile semnificative în cadrul acestei instituții media de prestigiu, Ștefan Dimitriu și-a lăsat amprenta asupra domeniului media audiovizual românesc.


Autor-Andreea Arsene

Surse de referinţă: https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Dimitriu

kultapogeum 2021 Toate drepturile rezervate