Interviu cu Medicul Echipei Naționale de Fotbal a Greciei

Nikos Koudounis a relatat pe parcursul unui interviu, o parte din momentele sale importante petrecute în România.

În România am ajuns în 1988, cu un an înaintea revoluției. Fiindcă nu reușisem la examenele de admitere la Facultatea de Medicină din Atena, mi-au mai rămas ca opțiune două variante: ori să fac stagiul militar, ori să încerc să studiez într-o țară străină. Atunci am luat decizia de-a depune actele de emigrare la ambasada a două țări. Republica Federală Germană și România. Ambele țări mi-au acceptat solicitările, însă la sfatul părinților, a trebuit să aleg România, fiindcă se situa mai aproape de Grecia din toate punctele de vedere.

În România nu am găsit chiar ceea ce mă așteptam să fie, și o spun cu regret…nu de puține ori mi s-a întâmplat ca să văd oameni dimineața așteptând la rând în cozi interminabile la alimentare, porția lor de hrană.

Nu peste multă vreme, în iarna lui decembrie 1989, revoluția m-a prins în România și am trăit cu spaimă în tot acest timp, fiindcă am pierdut legătura cu țara și familia mea. În acele momente groaznice de haos general, statul grec a dat publicității un anunț din care reieșea faptul că o sută de cetățeni greci erau dați dispăruți în România.

Din fericire, cei o sută de greci, printre care mă aflam și eu, au găsit cazare la hoteluri în afara Bucureștiului unde au fost în siguranță. Totuși, în acest timp, am reușit să iau legătura cu părinții mei, care erau disperați…am fost nevoit să aștept 4 ore la o centrală telefonică ca să reușesc să vorbesc cu ei doar 3 minute. În acele împrejurări, legăturile cu străinătatea erau blocate. După o lună de zile de la revoluție, Statul Grec a găsit cetățenii considerați dispăruți, în siguranță, în România.

În anul 2001, cel mai mare criminal al Greciei, Kostas Passaris evada dintr-o închisoare de maximă siguranță din Atena cu ajutorul unor interlopi din România cu care fusese în legătură permanentă. Passaris a a ucis cinci polițiști greci, reușind să iasă fraudulos din țară, fiind deghizat și având ca destinație România. Atunci, Interpolul grecesc mi-a solicitat să fac parte din echipa care se ocupa cu capturarea lui Passaris, in calitate de traducător, eu vorbind româna destul de bine.

Am asistat la anchetare și la procesele lui Passaris, relatând în Grecia informațiile despre acest caz. Din nefericire, Passaris a fost prins de către polițiștii români după ce a comis un dublu asasinat și un jaf armat in noiembrie 2001 la o casă de schimb din București. A fost întemnițat la Gherla, și din câte îmi amintesc, recent a făcut apel la autorități ca să fie transferat înapoi în Grecia. Eu sper să nu mai iasă niciodată din pușcărie.

Da, colaborarea mea cu televiziunile s-a datorat faptului că devenisem cunoscut în România în urma implicării mele în cazul Passaris. Am fost invitat să vorbesc despre acest caz la Antena 1, Pro TV, TVR1 în cadrul unor emisiuni foarte urmărite.

La Pro TV m-a remarcat domnul Silviu Prigoană, care pe atunci era patronul RealitateTV și mi-a propus un contract de colaborare pentru emisiunea matinală Trezirea la Realitate alături de Mihai Cioceanu. Emisiunea de la Realitatea TV a înregistrat audiență bună și ca urmare a acestui fapt, am primit o ofertă de colaborare de la Antena 1, pe care am fost nevoit să o refuz din anumite motive pe care nu vreau să le precizez. De la Realitatea TV am ajuns la Tele7 ABC alături de Florin Călinescu. După care am plecat la OTV, televiziunea lui Dan Diaconescu.

La OTV am prezentat emisiuni și am adus cazuri de investigații foarte importante. M-am expus unui risc foarte mare în unele situații. Ca să dau un exemplu, am mers odată în Voluntari ca să fac o investigație jurnalistică despre afacerile dubioase cu terenuri ale latifundiarului Florentin Pandele.

La întoarcere am fost urmărit de o mașină din spate. Am mărit viteza și am ajuns în dreptul unui cimitir, am abandonat mașina în grabă, am luat echipamentul de lucru și împreună cu echipa am stat ascunși într-un cavou timp de câteva ore. După ce am ieșit din cavou, am găsit mașina cu geamurile sparte și cauciucurile tăiate. La un alt caz de investigație am mers în mijlocul lumii interlope din Bacău ca să aflu parcursul ascensiunii Monicăi Gabor, fostă Columbeanu.

Nu. Nu am fost eu, însă eu am fost cel care l-a adus la OTV. Este foarte adevărat că eu m-am ocupat de investigația jurnalistică a acestui caz pentru OTV, așa cum am făcut și în cazul Dianei Maloș, asistenta OTV care a fost găsită spânzurată într-un copac dintr-o pădure din Suceava. Cazul Maloș m-a marcat mult. Am petrecut săptămânal, zeci de ore în care am urmat piste de urmărire periculoase, luând legătura cu personaje dubioase din anturajul Dianei, am transmis totul în direct pe timp de zi și de noapte. De asemeni am încercat să fac cunoscute niște aspecte surprinzătoare din raportul autopsiei Dianei ce cuprindeau amănunte care au fost mușamalizate în mod intenționat

Toate investigațiile făcute despre împrejurările în care Diana murise duceau la un singur verdict: CRIMĂ. Pot să spun cu certitudine că emisiunile lui Dan Diaconescu dedicate cazurilor Dianei Maloș și Elodiei Ghinescu au înregistrat cea mai mare audiență la OTV. Desigur, meritul meu în creșterea explozivă a audienței emisiunilor, a fost recunoscut doar temporar, deoarece cineva de acolo si-a dorit să culeagă roade de pe urma muncii mele, având grijă ca să șteargă înregistrările video cu mine la OTV de pe YouTube sau de pe orice alt canal online, ca să nu mai există dovezi ale implicării mele în aceste cazuri mult mediatizate care i-au adus lui Dan Diaconescu prestigiu și bogăție.

Datorită faptului că în 1998 am fost preparator fizic și medic secund la echipa de fotbal tineret a Greciei… aceasta a susținut un meci la București.

Atunci Iordănescu m-a remarcat și mi-a făcut propunerea de a deveni medic al echipei de fotbal a Greciei la care el era antrenor. Colaborarea a fost neașteptat de bună și a durat până în 2001.

La revenirea în Grecia, în primul rând m-am ocupat de creșterea fiului meu, care este cel mai important om din viața mea. După care în 2016 oamenii de la Federația Greacă de Fotbal și-au amintit de mine și mi-au propus să reiau funcția de medic, atât la Echipa Națională a Greciei cât și la cea de tineret. Știi, când eram mic îmi doream să devin fotbalist, însă din păcate nu mi s-a îndeplinit acest vis, însă am ajuns pe undeva pe aproape, într-o profesie la un nivel la care nu m-aș fi aștepat să ajung.

Am fost contactat de câteva televiziuni din România, zilele trecute ca să le relatez despre cazurile corona virus din Grecia. Anul trecut, înainte de izbucnirea pandemiei, Grecia avea doar opt cazuri de infectați cu covid. Colegiul Medicilor din Grecia i-a solicitat guvernului să închide granițele în 2020. Guvrenul nu a dat curs solicitărilor noastre și a permis turistilor străni să intre în Grecia. Erau zile în care existau cozi nenumărate la granițele Greciei cu cetățeni albanezi, bulgari și români care încercau să treacă pe teritoriul elen. Mulți dintre acești cetățeni și-au făcut intrarea cu teste covid false cumpărate cu 40 de euro de la granița cu Bulgaria

Din vina acestor cetățeni inconștienți, care unii erau infectați cu virusul Sars-cov-19 s-a răspândit boala pretutindeni în Grecia, ajungând și pe insule. Pandemia a luat amploare în acest an ajungând la 3000 de cazuri pe zi și 50 de morți. Autoritățile grecești au luat măsuri Lock-Down a diminua riscul infectării cu COVID, însă tinerii nu s-au supus regulamentelor și au desfășurat petreceri publice. Astfel s-a perpetuat boala mai departe. Partea pozitivă a lucrurilor o reperezintă campania de vaccinare care dă rezultate pozitive. Până în prezent s-au vaccinat 3,5 milioane de cetățeni greci și sperăm ca până la sfârșitul verii să diminuăm riscul de infectare prin continuarea vaccinării în masă.

Așa este. Am fost contactat de câteva televiziuni din România să le relatez despre situația pandemiei COVID din Grecia. M-au sunat de la TVR1, ALEPH-NEWS și N24. Mă bucur că cel puțin își mai amintește cineva din presa românească de mine. Asta înseamnă că am rămas în amintirea unora dintre ei.