Între pasiune și luptă- Ciprian Porumbescu: patriotul înflăcărat și geniul muzicii clasice românești

Ciprian Porumbescu, născut pe 14 octombrie 1853 în satul Șipotele Sucevei, în cadrul Imperiului Austriac, este recunoscut nu doar ca unul dintre cei mai influenți compozitori români ai secolului XIX, ci și ca un fervent susținător al idealului național românesc. Talentul său remarcabil și contribuția sa la dezvoltarea muzicii românești, inclusiv crearea primei operete românești, „Crai Nou”, îl plasează într-o lumină deosebită în istoria culturală a țării.Provenind dintr-o familie modestă, Ciprian era fiul preotului Iraclie Golembiovsk, care, sub presiunea autorităților, a adoptat un nume de familie cu rădăcini poloneze. De fapt, numele său originar era Porumb sau Porumbescu, pe care Ciprian l-a readus în 1881, reafirmându-și astfel identitatea culturală.
Încă din copilărie, Ciprian a fost înconjurat de muzică, având parte de primele lecții de la tatăl său, lăutarii din sat și profesoara Simona Mayer. La doar șase ani, a început să studieze pianul cu Carol Mikuli, un pianist armean și discipol al lui Frederic Chopin, care a fost găzduit de familia Golembiovsk.

Ulterior, Porumbescu a continuat studiile muzicale la Gimnaziul Superior din Suceava, unde a aprofundat cunoștințele în pian, orgă, vioară și teorie muzicală.După finalizarea gimnaziului în 1873, Ciprian s-a mutat la Cernăuți pentru a studia la Seminarul Teologic, unde a avut ocazia să își dezvolte abilitățile muzicale sub îndrumarea profesorului Isidor Vocobchievici. În timpul studiilor, a fost activ în mișcări naționaliste, contribuind la fondarea „Societății Arboroasa”, o organizație cu orientare naționalistă și patriotică, care promova idealurile de emancipare națională. Porumbescu a compus imnul societății și a devenit președintele acesteia, organizând conferințe culturale și artistice, precum și spectacole în care își prezenta propriile compoziții cu un profund conținut patriotic.

Activitatea sa naționalistă nu a trecut neobservată de autoritățile austriece, care erau reticente față de orice formă de mișcare care ar fi putut amenința stabilitatea imperiului. În 1876, Ciprian Porumbescu a fost arestat de autoritățile austriece din cauza activităților sale patriotice, fiind acuzat de implicare în acțiuni subversive. Această experiență a avut un impact profund asupra sa, dar nu l-a descurajat în continuarea luptei pentru idealurile naționale.În 1875, Porumbescu a obținut o bursă pentru a studia la „Konservatorium für Musik” din Viena, unde a învățat armonie cu Anton Bruckner și a studiat muzica corală cu Franz Krenn. De asemenea, a publicat o colecție de piese corale și cântece pentru studenții români, marcând un moment important în literatura muzicală românească.
Între 1881 și 1883, a predat muzica la Gimnaziul Românesc din Brașov și a fost dirijor al corului Bisericii Sf. Nicolae. Unul dintre cele mai importante momente ale carierei sale a fost premiera operetei „Crai Nou” pe 11 martie 1882, care a avut un succes răsunător, fiind programate mai multe reprezentații.
Din păcate, viața lui Ciprian Porumbescu a fost curmată prematur, el murind pe 6 iunie 1883, la doar 29 de ani, din cauza tuberculozei. Cu toate acestea, moștenirea sa muzicală rămâne vie, cu peste 200 de lucrări în diverse genuri, inclusiv muzică vocală, corală, religioasă și instrumentală.
Ciprian Porumbescu este, fără îndoială, un simbol al muzicii românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar activitatea sa patriotică, alături de talentul său artistic, îl plasează în rândul marilor figuri ale istoriei românești, fiind un adevărat apărător al idealurilor naționale.
Ciprian Porumbescu a lăsat în urmă o moștenire muzicală bogată, cu lucrări semnificative în diverse genur
Crai Nou- Aceasta este prima operetă românească, scrisă în 1882, cu libret de Vasile Alecsandri. Premiera sa a avut loc pe 11 martie 1882 la Brașov și a avut un succes răsunător.
Muzică corală – Porumbescu a compus numeroase lucrări corale, inclusiv:
– „Cântecul gintei latine”
– „Cântecul tricolorului”
– „Imnul unirii – Pe-al nostru steag”
– „Dragoș Vodă cel vestit”
– „Hora”
– „Avacreon cîntă să bem”
Cântece pentru voce și pian- Printre cele mai cunoscute se numără:
– „A căzut o stea lină”
– „Cât te-am iubit”
– „Te-ai dus iubite”
– „Nocturne”
– „Frunză verde mărgărit”
Muzică religioasă – Porumbescu a compus și lucrări pentru coruri religioase, cum ar fi:
– „Cristos a înviat”
– „Hristos au înviat” (versiuni solemne și triumfale)
Muzică instrumentală – A compus lucrări pentru pian și ansambluri de cameră, inclusiv:
– „Basme iașiene”
– „Rapsodia română”
– „Cvintet de coarde”
Muzică de teatru – Pe lângă „Crai Nou”, a scris și alte lucrări pentru teatru, cum ar fi:
– „Candidatul Linte sau Rigorosul teologic”
– „Cisla”
Aceste lucrări reflectă nu doar talentul său compozițional, ci și angajamentul său față de cultura și identitatea națională românească. Moștenirea sa continuă să fie celebrată și interpretată în România și în întreaga lume.
Sursa de referință: https://www.clasic.radio/articol/ciprian-porumbescu/2436491/5331/2