***Editie online: Anul nr. III

Categorii

noiembrie 2026
L Ma Mi J V S D
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  
noiembrie 5, 2026

Manifest Cultural

LECŢIA DE LA ŢEBEA: DE LA DEZBINARE POLITICĂ LA CULTUL LEGII ÎN VIZIUNEA DEPUTATEI AVOCAT MONICA IONESCU

Comemorarea lui AVRAM IANCU la Ţebea în 13 septembrie 2026, a devenit cadrul unei profonde analize sociopolitice aduse în spaţiul public de către Deputat, Avocat MONICA IONESCU. Prin declaraţia sa de presă şi reacţiile formulate în urma participării la evenimentul din 13 septembrie, parlamentarul atrage atenţia asupra asupra riscului ca simbolurile naţionale să fie confiscate ideologic şi  transformate în instrumente de scindare electorală.

Confiscarea simbolurilor naţionale şi tribalismul politic

Observaţiile făcute pe teren la Ţebea surprind o realitate amară a discursului public contemporan: izolarea cetăţenilor în bule ideaologice rigide. Manifestările de respect faţă de „Craiul Munţilor sunt adesea umbrite de încercările diferitelor grupări de a-şi afirma exclusivitatea asupra patriotismului.

Fragmentarea spaţiului public prin împărţirea societăţii în tabere antagonice: „suveranişti” contra „progresişti”; „conservatori” contra „modernişti” – reduce memoria istorică la un simplu fundal pentru lozinci politice.

Deputatul MONICA IONESCU subliniază că AVRAM IANCU nu poate fi revendicat de nici o etichetă sau doctrină partizană, fiind un simbol supraordonat ce aparţine exclusiv memoriei colective a poporului român.

Tensiunea dintre prezenţa fisică masivă şi lipsa de unitate spirituală este sintetizată succint: „Deşi eram mulţi, păream atât de puţini. Fiecare cu steagul lui, cu sloganul lui ori cu adevărul lui”- ha declarat Deputata MONICA IONESCU.

Tranziţia de la „cultul armei” la „cultul legii” prin analiza istorică propusă evidenţiază caracterul vizionar al liderului de la 1848-1849. Într-o epocă marcată de conflicte militare şi pretenţii de dominaţie imperială, AVRAM IANCU a înţeles că dăinuirea unei naţiuni nu depinde de victorii conjuncturale, ci de rigarea unui stat de drept.

Dorinţa lui AVRAM IANCU de a-şi lăsa întreaga avere pentru fondarea unei „Academii de Drepturi” reprezintă trecerea decisivă de la confruntarea armată la emanciparea prin educaţie şi instituţii. Câştigarea libertăţii cu arma rămâne sterilă dacă nu este păstrată şi garantată prin respectarea legii şi a ordinii constituţionale.

Definit ca un „român între români”, şi nu ca un conducător autoritar, IANCU oferă modelul liderului axat pe contrucţie comunitară, nu pe exercitarea discreţionară a puterii.

Paradoxul drepturilor moderne şi pierderea speranţei

Declaraţia scoate în evidenţă un contrast izbitor între românii secolului XIX-lea şi societatea actuală. Dacă în trecut privarea de drepturi era compensată de o nădejde puternică în viitor, astăzi abundenţa libertăţilor formale este însoţită adesea de resemnare şi devalorizare instuituţională.

Drepturile democratice au ajuns spă fie folosite preponderent ca o listă de revendicări şi plângeri, desprinse de responsabilitatea civică. Libertatea spre contestarea propriei comuniutăţi, uitându-se garanţiile de astăzi au fost obţinute prin sacrificii istorice enorme.â

În această perspectivă, ŢEBEA nu reprezintă un spaţiu al lamentaţiei, ci un punct de restart civic: un loc unde comunitatea reînvaţă să construiască pe  baza valorilor comune, dincolo de fragmentările politice de moment.

Cătălina Mioara Georgescu- Consilier Parlamentar/ redactor extern la revista Kult Apogeum


kultapogeum 2021 Toate drepturile rezervate