Povestea unui geniu al aviației și Invențiile Sale Revoluționare”
Henry Coandă a fost unul dintre cei mai remarcabili și prolifici oameni de știință români, cunoscut în special pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul aviației și ingineriei aeronautice.
Henri Coandă s-a născut la 7 iunie 1886, la Bucureşti, tatăl său, Constantin Coandă, originar din Craiova, a fost mareşal al curţii princiare a prinţului Ferdinand în 1911, prim-ministru al României în 1918, profesor de matematică la Şcoala naţională de poduri şi şosele din Bucureşti, iar mama, Haydé Danet, născută în Morlaix (Franţa), era fiica doctorului francez Gustav Danet, medicul lui Napoleon al III-lea.
A urmat cursuri de specializare la trei universităţi europene: Şcoala Politehnică din Charlottenburg (1906), Universitatea de Ştiinţe din Liege (1908) şi Şcoala Superioară de Aeronautică şi Construcţii Mecanice din Paris (1909). La 22 de ani era deja inginer diplomat, licenţiat în ştiinţe, inginer în aeronautică, inginer frigotehnist.
La Şcoala superioară de electricitate din Montefiore construieşte un planor cu care zboară, iar în 1907, la Salonul expoziţiei organizat în Palatul Sporturilor din Berlin, a expus, pentru prima oară în lume, macheta unui avion fără elice, viitorul avion cu reacţie.
Coandă obţine la 9 august 1910, în Franţa, brevetul de invenţie pentru motorul „turbo-propulsor”. La 15 octombrie 1910, la cel de-al doilea Salon Aeronautic din Paris, a prezentat primul avion cu reacţie din lume, precursorul turboreactoarelor de astăzi. Coandă a testat motorul pe 16 decembrie 1910, la aeroportul Issy-les Moulineaux, în apropiere de Paris, dar în timpul zborului de aproape un minut avionul a luat foc şi a ars complet. Coandă a scăpat numai cu leziuni uşoare şi cu o fractură la antebraţ. Incidentul va fi punctul de pornire pentru o serie de studii aprofundate, care vor pune la punct principiul folosit şi astăzi de constructorii de motoare de avion.
În 1911 a iniţiat construcţia primului avion bimotor.
La 24 de ani era director al Uzinelor „Bristol Aeroplain Companie” din Marea Britanie, unde proiectează, între 1912-1914, mai multe aparate de zbor care s-au evidenţiat prin calităţile lor. El şi-a pus amprenta asupra firmei, făcând din Bristol una dintre cele mai importante întreprinderi aeronautice
Una dintre cele mai mari contribuții ale lui Henry Coandă în domeniul ingineriei aeronautice a fost descoperirea și descrierea efectului care îi poartă numele, efectul Coandă. Acest fenomen, observat pentru prima dată în 1910, se referă la tendința unui jet de gaz sau lichid să se atașeze de o suprafață curbată în loc să o părăsească în mod rectiliniu. Descoperirea acestui efect a avut un impact semnificativ asupra proiectării avioanelor și a altor tipuri de aeronave, contribuind la îmbunătățirea performanțelor acestora.
Un alt moment important în cariera lui Coandă a fost inventarea și construirea avionului cu reacție, cunoscut sub numele de „Coandă-1910”. Acest avion a fost primul din lume care a fost propulsat de un motor cu reacție și a efectuat primul zbor pe 16 decembrie 1910. Deși avionul nu a fost complet funcțional și nu a fost capabil să zboare pe distanțe lungi, acesta a reprezentat un pas semnificativ în evoluția aviației și a motorului cu reacție.
În plus, Coandă a avut numeroase alte contribuții în domeniul aviației și ingineriei, lucrând la proiectarea și dezvoltarea unor aeronave inovatoare și a altor tehnologii aeronautice. De-a lungul carierei sale, el a obținut numeroase brevete și a publicat numeroase articole științifice, ceea ce a contribuit la avansarea cunoștințelor în domeniul ingineriei aeronautice.
Henry Coandă a fost un om de știință remarcabil, cu o carieră impresionantă și cu contribuții semnificative în domeniul aviației și ingineriei aeronautice.
Autor- Andreea Arsene
Informații preluate parțial din publicația RADOR: https://www.rador.ro/2016/06/07/henri-coanda-om-de-stiinta-inventator-si-pionier-al-aviatiei-130-de-ani-de-la-nastere/
kultapogeum 2021 Toate drepturile rezervate