***Editie online: Anul nr. III

februarie 6, 2025

Teoriile Conspirației: trăim într-o simulare de tip  Matrix? Ce sunt glitch-urile realității fizice?

În ultimele decenii, conceptul de simulare a devenit un subiect popular de discuție în rândul filosofilor, oamenilor de știință și pasionaților de tehnologie. Teoria că realitatea noastră ar putea fi o simulare, similară cu cea din filmul „The Matrix”, a câștigat popularitate, generând o serie de teorii conspiraționiste care sugerează că experiențele noastre cotidiene sunt, de fapt, rezultatul unei programări avansate.


Conceptul de simulare nu este nou; rădăcinile sale filosofice pot fi urmărite până la Platon, care a descris „Peștera” ca o metaforă pentru percepția umană asupra realității. Totuși, ideea a fost popularizată în epoca modernă de către filozoful Nick Bostrom, care în 2003 a publicat un articol intitulat „Are You Living in a Computer Simulation?”. Bostrom argumentează că, având în vedere progresul tehnologic rapid, este plauzibil ca o civilizație avansată să creeze simulări ale realității, iar noi am putea fi subiecți ai uneia dintre aceste simulări. Teoria simulării se bazează pe câteva premise cheie: avansarea în tehnologia computerelor sugerează că, în viitor, va fi posibil să creăm simulări complexe care să imite realitatea cu o precizie aproape perfectă. Dacă există o probabilitate semnificativă ca civilizațiile avansate să creeze simulări, atunci este mai probabil ca noi să trăim într-o simulare decât în realitatea „originală”.Mulți oameni au avut experiențe care par să contrazică legile fizicii sau logica, ceea ce ar putea fi interpretat ca erori în simulare.

Un aspect fascinant al teoriei simulării este ideea de „glitch-uri” sau erori în sistem. Acestea sunt momente în care realitatea pare să se comporte într-un mod neobișnuit sau inexplicabil.”Glitch-urile” în viața cotidiană sunt momente sau experiențe care par să contrazică logica sau așteptările noastre, generând o senzație de neobișnuit sau de confuzie. Iată câteva dintre cele mai cunoscute exemple:

Senzația de deja-vu. Aceasta este senzația că ai trăit deja o situație anume. Deși este un fenomen comun, explicațiile sale științifice sunt încă subiect de cercetare, iar mulți oameni îl consideră un „glitch” al memoriei.Aparitia sincronicităților- acestea sunt coincidențe semnificative care par să aibă o legătură personală sau simbolică. De exemplu, te gândești la un prieten pe care nu l-ai mai văzut de mult, iar acesta te sună exact în acel moment.

Mandela Effect se referă la situația în care un grup mare de oameni își amintește un detaliu sau un eveniment diferit față de ceea ce s-a întâmplat în realitate. Un exemplu cunoscut este amintirea că Nelson Mandela a murit în închisoare în anii ’80, deși el a fost eliberat și a devenit președinte al Africii de Sud.Multe persoane au experimentat situații în care un obiect pe care l-au lăsat într-un loc anume dispare, doar pentru a reapărea ulterior în același loc sau într-un alt loc neașteptat.Percepțiile vizuale sau auditive care nu corespund realității. De exemplu, ai putea auzi un sunet care pare să vină dintr-o direcție, dar când te uiți, nu există nimeni acolo. A întâlni pe cineva într-un loc neașteptat, cum ar fi un oraș străin, poate părea o coincidență ciudată, mai ales dacă nu te-ai văzut de mult timp.Oamenii pot interpreta anumite evenimente sau întâlniri ca fiind mesaje sau semne din univers, care par să aibă o relevanță personală profundă. În lumea digitală, glitch-urile pot apărea sub formă de erori de software sau hardware, cum ar fi un ecran care „flickerează” sau un program care se blochează inexplicabil.


Surse de referinţă: https://bigthink.com/high-culture/glitch-in-the-matrix/

kultapogeum 2021 Toate drepturile rezervate