A fost Caligula cel mai decadent împărat al Imperiului Roman?

Despre personalitatea și faptele împăratului roman Caligula sau Caius Iulius Caesar Augustus Germanicus s-a relatat în foarte multe cronici istorice, care îl descriu ca pe un conducător tiranic, sângeros și psihopat, având pasiuni excentrice. Deși anterior preluări puterii și chiar timp de șase luni după, Caligula manifesta un comportament normal, având înțelegere și compasiune față de oameni, întocmai ca tatăl său, bravul general Germanicus. De fapt, Caligula a fost un conducător foarte bun pentru o perioadă scurtă de timp, dând dovadă de o profundă înțelegere atât pentru persoanele din anturajul său cât și pentru cetățeni cărora le-a acordat drept de vot, după care a redus impozitele, a abolit pedepsele publice și a convenit să mărească solda legionarilor care reprezentau soldații din unitatea de bază a armatei romane. După un episod de boală instalat imprevizibil în viața liderului roman, timp în care cei apropiați lui credeau că o să moară, Caligula își revine miraculos de pe patul de boală, scoțând la iveală cu totul altă fațetă a personalității sale despre care nimeni nu ar fi bănuit că ar fi existat. Din conducătorul iubit datorită calităților sale deosebite, afișate prin grija și protecția arătată față de supușii săi, Caligula a devenit o bestie cu chip uman a cărui plăceri excentric de sadice au îngrozit întreg imperiul. Adesea împăratului îi făcea plăcere să asiste la jocurile de arenă, unde anterior dădea dispoziție ca oamenii să fie aruncați ca hrană leilor flămânzi care îi sfâșiau. Ajuns la un grad înaintat de degradare morală, fiind și bolnav psihic, Caligula ordona torturi și execuții care implicau metode de o cruzime nemaipomenită până atunci. Alte plăceri bolnave pe care le avea Caligula erau orgiile organizate în palatele sale plutitoare care au fost construite pentru a-și satisface tot felul de excentricități maladive. Fiind bisexual, împăratul nebun întreținea raporturi sexuale cu numeroși subalterni pe care îi ucidea prin flagelare, apoi se delecta cu relațiile incestuoase pe care le avea cu propriile surori: Agrippina, Julia Drusila și Julia Livilla. Dintre cele trei surori ale sale, Julia Drusila reprezenta marea lui slăbiciune căreia îi acorda mai multă atenție și un anumit respect în demența lui patologică. Cred că cea mai excentrică acțiune publică inițiată de Caligula a fost numirea calului său Incitatus, în funcția de senator și în același timp, împăratul a ordonat construirea unui palat închinat patrupedului pe care îl adora cel mai mult dintre toate ființele de care era înconjurat.
Contrar credinței în unele zeități avută de împărații care au condus imperiul anterior, Caligula avea o invidie patologică împotriva divinităților și din acest motiv a dat ordinul ca multe statui reprezentative să fie decapitate, ca în locul capetelor zeilor să fie amplasate sculpturi în marmură înfățișând propriul său cap. Mai mult decât atât, Caligula le-a cerut soldaților săi să lupte împotriva Zeului Mării Neptun, iar aceștia au atacat Canalul Mânecii și au luptat cu apa. Din cauza suspiciunii pe care o avea față de persoanele din anturajul său, Caligula a ordonat uciderea unor rude și prieteni apropiați lui, mergând până la dispunerea executării nemiloase a unor membri din Garda Pretoriană, senatori și consuli pe care îi considera complotiști. Caligula era ferm convins că boala prin care trecuse era datorată otrăvirii și că toți cei care îl înconjurau îi doreau moartea și din acest considerent organiza torturi și asasinate pentru a-i pedepsi pe potențialii trădători. În ceea ce privește abilitățile de strateg militar, Caligula nu deținea astfel de calități. Campaniile militare, puține la număr, susținute de împărat au fost niște eșecuri pe care a încercat să le mascheze prin dispoziția dată de a construi palate și nave gigantice amplasate pe Lacul Lemi și a unui pod plutitor peste Golful Baiaie pentru ai demonstra unui ghicitor că poate călări cu calul prin apă. Într-o perioadă relativ scurtă, Caligula a irosit toată averea mărețului imperiu datorită exceselor sale extravagante și costisitoare, motiv pentru care a confiscat averea nobililor din imperiu după ce a dispus executarea lor. Anii săi de domnie au durat din anul 37 până în 41. A fost asasinat de către pretorieni la vârsta de doar 28 de ani. Unii analiști istorici susțin faptul că brutalitatea și cruzimea lui Caligula se datorau abuzurile sexuale și fizice suportate din partea unchiului său Tiberius, fratele tatălui său Germanicus, care l-a ținut captiv împreună cu mama și surorile sale mult timp într-un loc izolat. Cu toate că Împăratul Tiberius a murit din cauze naturale la vârsta de 75 de ani, unii istorici susțin varianta otrăvirii la care a complotat și Caligula care dorea să-și răzbune tatăl care fusese ucis de unchiul lui, pentru a-i uzurpa tronul. În ciuda perioadei de conducere scurte , Caligula rămâne unul dintre cele mai cunoscute personaje istorice din perioada antichității datorită faptelor sale odioase care au cutremurat o lume întreagă. Autor-Andreea Arsene
Referințe:https://www.monden.ro/imparatul-caligula-conducatorul-nebun-al-imperiului-roman-care-se-dorea-zeu.html