Artistul folk, Tică Lumânare- poem de atitudine

LAMENTĂRI
Ne lamentăm în fiecare zi
De tot ce e, de tot ce ne-nconjoară
Că n-avem bani că nu e bine
Că totul e făcut ca să ne doară.
Că nu avem conducători onești
Că țara e-n continuă cădere
Că nu mai sunt speranțe nicăieri
Că nu avem dreptate cui mai cere.
Că ura și gâlceava e la modă
Că încet dispar și lucrurile bune
Că pe planetă lucrurile pier
Și intr-o zi nimic nu va rămâne.
Că nu suntem iubiți cum am dori
Că cineva mereu ne pune frâne
Că tot ce facem parcă n-are rost
Că nu avem durerea cui ne spune.
Dar unde suntem noi, în toate acestea
Ce facem tăvălugul sa-l oprim?
Cum am putea noi să schimbăm ceva
Cand chiar pe-aproape zilnic îl hulim?
Când căutăm mereu o scuză
Să dăm în cap, sa facem ca să-l doară
Când îl furăm și îl batjocorim
Când tot ce facem, facem să dispară.
Cand tot ce spunem si ce credem noi
Avem pretenția că-i cel mai bine
Iar celălalt n-are decât un drept
Sa tacă, ca e de acord cu tine!
Ferească sfantul să ai tu alta părere
Ferească sfantul sa-ti displacă unul
Ca niciun argument nu e valabil
Ca trage-n tine cu pușca și tunul…
Nu mai contează ca erați prieteni
Nu mai contează ca erati iubiți
Contează ca n.ai aprobat, precum se cere
Gustul, părerea lui și s-a sfârșit!