***Editie online: Anul nr. III

iunie 13, 2025

Biografia lui Zilot Românul: O Viață în cuvinte  și istorie

Zilot Românul, numele sub care este cunoscut scriitorul Ștefan Ioan Fănuță, s-a născut în jurul datei de 27 decembrie 1787, în București, și a decedat pe 12 noiembrie 1853, tot în capitala României. A fost un om de cultură polivalent, activând ca istoric, jurist, poet și cronicar. Opera sa se concentrează pe istoria Țării Românești, acoperind o perioadă semnificativă, de la domnia lui Constantin Hangerli (1796) până la Răscoala lui Tudor Vladimirescu din 1821. Una dintre lucrările sale de început, „Domnia lui Constandin Vodă Hangerliul”, a fost finalizată în 1800, când autorul era încă foarte tânăr.


Zilot Românul a scris atât în proză, cât și în versuri, având o predilecție pentru cronicile istorice. Printre lucrările sale notabile se numără o cronică în versuri despre „Anul 1848” și un poem alegoric intitulat „Dăslușire”. Într-o poezie celebră, „Definiția istoricului”, el își exprimă viziunea asupra rolului său ca istoric, subliniind dedicarea față de adevăr:

„Istoric sunt, n-am frate, 

N-am rudă, n-am vecin: 

Stăpân am p-adevărul, 

Lui cată să mă-nchin!”

Cronicile sale au fost publicate pentru prima dată de B. P. Hasdeu în 1884, iar ulterior de alți cercetători, precum Gr. Tocilescu și G. T. Kirileanu. O ediție modernă a fost realizată în 1996, cu un studiu introductiv semnat de Marcel Dumitru Ciucă, care a adus noi perspective asupra personalității lui Zilot Românul.

Identitatea reală a lui Zilot Românul a fost mult timp un mister. Pseudonimul său, care se traduce prin „Românul Zelos”, sugerează o voință puternică de a apăra valorile naționale. B. P. Hasdeu a fost printre primii care au subliniat că Zilot Românul este un nume fictiv, iar cercetările ulterioare au încercat să dezvăluie adevărata identitate a autorului. Gr. Tocilescu a avansat inițial ipoteza că Zilot ar putea fi Ștefan Moru, dar ulterior a ajuns la concluzia că numele real era, de fapt, Ștefan Fănuță. Această descoperire a fost contestată de alți cercetători, inclusiv Nicolae Iorga și George Călinescu, care au avut rezerve cu privire la identificarea sa.

Ștefan Ioan Fănuță provenea dintr-o familie cu tradiție în slujba publică. Tatăl său, Ioan, a fost un staroste de negustori, având o carieră îndelungată în administrația țării. De-a lungul vieții, Zilot a ocupat diverse funcții, inclusiv cea de logofăt și medelnicer, și a fost implicat activ în viața socială și politică a vremii sale. A avut o viață personală tumultoasă, cu trei căsătorii și mai mulți copii, dintre care unii au moștenit talentul său literar.

În tinerețe, Zilot a fost influențat de dascăli greci, ceea ce i-a îmbogățit cunoștințele și perspectiva asupra lumii. A început să scrie devreme, iar prima sa cronică a fost finalizată la o vârstă fragedă. A trăit o perioadă de instabilitate politică și socială, iar experiențele sale personale s-au reflectat în operele sale literare.

Zilot Românul a fost un observator atent al evenimentelor istorice, iar scrierile sale oferă o fereastră asupra vremurilor tumultoase în care a trăit. În scrierile  sale literare a folosit  teme precum războiul, revoluția și identitatea națională, având un impact semnificativ asupra literaturii românești. Deși a trăit într-o epocă în care autoritatea și tradiția erau puternice, el a avut curajul să critice și să pună la îndoială statu quo-ul.Moartea sa, survenită în urma unor arsuri grave într-un incendiu, a marcat sfârșitul unei vieți dedicate scrisului și adevărului istoric. Zilot Românul a fost înmormântat la cimitirul bisericii Negustori din București.

Surse de referinţă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Zilot_Rom%C3%A2nul


kultapogeum 2021 Toate drepturile rezervate