***Editie online: Anul nr. III

februarie 6, 2025

Munceste,române, de dimineată până în seară

0

Munceste,române, de dimineată până în seară

Pentru a intelege prezentul suntem datori sa cautam, din cand in cand, in trecut ca sa descoperim si sa cunoastem cugetarile si framantarile elitelor noastre.Amintindu-l pe Alecu Russo ” Cantarea Romaniei”.

„… si într-o zi ni s-a zis: „Munceste,române, de dimineată până în seară… si rodul muncii nu va fi al tău!… tatăl tău ti-a lăsat mostenire o tarină si arme… si nu te vei bucura de dânsele… si tu vei trăi vecinic robind… trupul si sufletul tău vor fi străini pe pământul înrodit de tine… vei plăti aerul ce răsufli… vei plăti soarele ce te încălzeste, si locul unde zac oasele mamei tale,vei plăti dreptul să cresti vaca ce hrăneste pe copiii tăi, siboul ce-ti ajută la muncă… trupul tău se va gârbovi sub bătaie, si partea ta în lume va fi ocara!” Veneticii zisu-ne-au în limba lor: „Al nostru e pământul si acei ce locuiesc pedânsul… ale noastre câmpurile… ale noastre dealurile…ale noastre cotunele, satele si târgurile, colibele si curtile,toată miscarea si toată suflarea… Tu ai fost puternic siviteaz în luptă… dar puterile tale s-au tocit de sărăcie si destricăciune… si noi am cules rodul vitejiei tale… Vor venifeciori cu mângâieri mincinoase de ti-or povesti că esti situ un popor… Noi suntem păstorii… Tu esti turma chinurilor…” Toti îsi bat joc de viata, munca si sărăcia ta, si slugileslugilor calcă peste trupul tău… cei ce zic că sunt alesii tăicresc în măriri si avutii, si tie-ti este frig, si copiilor tăi leeste foame!.. Ei fac legi, dar nu pentru dânsii, ci pentruîmpovărarea ta!.. Doina si iar doina!.. Suntem pribegi încoliba părintească… si străini în pământul răscumpăratcu sângele nostru!.. Dar în câmpie creste, si pe deal iarăsicreste o floare pentru popoarele chinuite… Nădejdea! „(Alecu Russo, Cantarea Romaniei, 1850)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

kultapogeum 2021 Toate drepturile rezervate