Ganymede-cel mai mare satelit natural din sistemul solar

Ganymede este cunoscut drept cel mai mare satelit natural al unei planete din sistemul nostru solar, făcând parte din grupul sateliților descoperiți de astronomul Galileo Galilei. Satelitul Ganymede măsoară în diametru 5.268 km și este mai mare decât planeta Mercur, însă mai puțin masiv, având doar 45% din masa acesteia. Ganymede este cel de al nouălea cel mai mare corp ceresc din Sistemul Solar, parcurgând mișcarea de rotație în jurul lui Jupiter pe o durată de 7 zile și trei ore. Pe traseul orbital efectuat de Ganymede, are loc o puternică rezonanță magnetică cu sateliți Europa și Io, de care se apropie cel mai mult. Din punct de vedere geologic, Ganymede prezintă o față întunecată care se extinde pe o treime din suprafața totală a satelitului, această regiune având foarte multe cratere, fiind foarte veche. Cealaltă parte mai luminoasă a lui Ganymede, este oarecum asemănătoare satelitului Europa, prezentând creste și șanțuri ca urmare a unei activități tectonice produse de fluxul mareic al oceanului de apă lichidă aflat sub învelișul superior. În ceea ce privește prezența câmpului magnetic destul de slab, se presupune că acesta este generat de nucleul de fier activ într-o formă lichidă. Pe de altă parte, fluxul mareic exercitat de câmpul gravitațional imens a lui Jupiter ar justifica existența magnetosferei lui Ganymede. Atmosfera satelitului Ganymede este una foarte subțire și este compusă în principal de oxigen atomic, ozon și hidrogen atomic. Începând cu era tehnologică, agenția spațială NASA a lansat sonde spațiale care au cercetat de la distanță suprafața satelitului începând cu Pioneer 10 care a efectuat un zbor în trecere în 1973, apoi Voyager 1 și 2 care au fotografiat suprafața satelitului în 1979. În timpul incursiunilor de explorare, s-a descoperit prezența unui ocean lichid subteran care este mai voluminos decât toate oceanele Terrei.

Relieful de suprafață al satelitului jovian este compus în majoritate din gheață, iar restul din material stâncos. În compoziția suprafeței lunii joviene, intră elemente chimice precum: dioxid de carbon, compuși organici, dioxid de sulf, hidrogen sulfat, suflat de magneziu, sulfat de sodiu și cianogen. Ganymede se află la o distanță de aproximativ 1.070.400 km față de Jupiter având o traiectorie orbitală excentrică și o rotație sincronă datorată atât forței gravitaționale exercitate de magnetosfera gigantului gazos, cât și din cauza perturbațiilor gravitaționale solare, datorită acestor forțe fizice care acționează asupra sa , Ganymede are mereu aceiași față îndreptată către Jupiter. Oamenii de știință din domeniul astronomiei au lansat diferite ipoteze despre formarea structurii învelișului canelat al satelitului, relief prezent pe partea mai strălucitoare a satelitului, mergând pe ipoteza că această formă a luat naștere datorită activității tectonice datorate criovulcanismului creat de încălzirea mareică, dar mai ales de către rezonanțele orbitale excentrice care au deformat suprafața satelitului. Ganymede are calote polare la capătul ambilor poli formate din brumă de apă. În anul 2014 știința a scos la suprafață ipoteza conform căreia Ganymede ar avea la interior mai multe straturi oceanice lichide separate de un înveliș solid din gheață. Ultimul vehicul spațial care a orbitat în jurul lui Jupiter apropiindu-se de luna Ganymede a fost nava Juno la sfârșitul anului 2019. Alte misiuni spațiale prevăzute a fi lansate pentru cercetarea lui Ganymede sunt planificate pentru anul 2023, urmând ca abia 10 ani mai târziu să ajungă la destinația finală.

surse de referință: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ganymede_(satelit)

Autor-Andreea Arsene