***Editie online: Anul nr. III

februarie 10, 2025

Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa

Grigore Antipa (27 noiembrie 1867, Botoșani, România – 9 martie 1944, București, România) a fost un naturalist, biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog și profesor universitar român. El este savantul care a reorganizat Muzeul Național de Istorie Naturală în noua clădire care îi poartă acum numele, proiectată de arhitectul Grigore Cerchez, construită în 1906 și inaugurată de regele Carol I al României în 1908.


Grigore Antipa și-a petrecut copilăria în Botoșani, într-un cartier locuit de mulți armeni și evrei, care l-au învățat limbile străine. Tatăl său era avocat, dar a pierdut ambii părinți în copilărie și a fost crescut de mătuși într-un mediu modest. Datorită fratelui său mai mare, Nicolae, care era parazitolog, a obținut o bursă regală și a studiat la Universitatea din Jena, în Germania, sub îndrumarea celebrului naturalist Ernst Haeckel (1834-1919), inventatorul ecologiei. A continuat cercetările sale științifice în Franța și Italia, iar în această perioadă a realizat un studiu despre evoluția timusului la pești.


Grigore Antipa s-a dedicat studiului Dunării și Mării Negre, participând în 1893 la o expediție de nouă luni în jurul Mării Negre, expediție organizată de țările riverane. Regele Carol I i-a pus la dispoziție crucișătorul Elisabeta pentru această expediție, care a marcat începutul cercetărilor sale în domeniul biologiei marine. A obținut rezultate semnificative în domeniul hidrobiologiei, fiind considerat un precursor în acest domeniu, atât în știința românească, cât și în cea mondială.

În 1932, Grigore Antipa a înființat Institutul Biooceanografic din Constanța, care includea două rezervații și stațiuni de cercetări, una la Agigea (creată de Ioan Borcea) și cealaltă la capul Caliacra. Institutul Biooceanografic din Constanța a fost transformat în 1949 în Stațiunea de Cercetări Maritime și Proiectări Piscicole, iar în 1970 a fost înglobat în Institutul Român de Cercetări Marine.

Grigore Antipa a pus la cale, cu sprijinul regilor Carol I și Ferdinand, un plan de exploatare rațională a pescăriilor din lunca și delta Dunării, precum și din limanele Basarabiei și Dobrogei de la nord și sud de gurile Dunării.

Acest plan, bazat pe principii ecologice ale lui Haeckel, a dus la dublarea producției de pește și icre negre în zece ani, fără a distruge mediul și locurile de înmulțire ale peștilor. Cherhanalele cooperative au îmbunătățit situația pescarilor, iar sistemul Antipa, foarte avansat pentru vremea sa, a fost preluat de regimul comunist în 1947 și dezvoltat până în anii 1965. Cu toate acestea, ulterior a fost înlocuit cu politici de sistematizare a desecărilor, îndiguirilor și canalizărilor. Această schimbare de abordare a dus la accelerarea curentelor pe canale, eutrofizarea zonelor stagnante și scăderea productivității peștelui, deși aceasta a fost parțial compensată prin piscicultură.

Grigore Antipa a fost director al Muzeului Național de Istorie Naturală din 1892 până în 1944. Principiile și inovațiile sale muzeologice privind organizarea muzeului, modul de expunere, aranjamentul și explicarea colecțiilor au atras interesul specialiștilor străini, care i-au solicitat o lucrare referitoare la organizarea muzeelor de istorie naturală. Această lucrare a fost publicată în 1934 sub titlul „Principes et moyens pour la réorganisation des musées d’histoire naturelle”. Grigore Antipa a introdus pentru prima dată dioramele biologice în Muzeul de Istorie Naturală în 1907, reprezentând diverse habitate și specii de animale.

Aceste diorame au reprezentat o nouă etapă în evoluția și organizarea muzeelor de istorie naturală. Prin intermediul lor, Grigore Antipa a reușit să ofere publicului o experiență vizuală și interactivă, aducând natura mai aproape de oameni.
Datorită prezentării sale deosebite, numeroase muzee europene și americane au solicitat sprijinul savantului român pentru organizarea colecțiilor lor muzeistice. Grigore Antipa a fost membru al Academiei Române și al mai multor academii din străinătate. El a întemeiat școala românească de hidrobiologie și ihtiologie și a recomandat-o pe Mihai C. Băcescu ca șef de secție oceanologică și biologică.
Lucrările lui Grigore Antipa au avut un impact semnificativ în domeniul biologiei și ecologiei, contribuind la dezvoltarea științei naturii în România și la promovarea conservării și protejării mediului înconjurător.

Autor-Andreea Arsene

Surse de referință: https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Antipa


kultapogeum 2021 Toate drepturile rezervate