„Ștefania Mărăcineanu: O savantă româncă pionieră în fizica radioactivității”

Într-o epocă în care femeile întâmpinau numeroase obstacole în calea carierei științifice, Ștefania Mărăcineanu a reușit să se impună ca o fiziciană remarcabilă și să facă descoperiri deosebit de importante în domeniul radioactivității. Născută pe 18 iunie 1882 în București, Ștefania Mărăcineanu a devenit un nume de referință în lumea științei.
După absolvirea cursurilor liceale la Școala Normală „Elena Doamna” și la Școala Centrală din București, Ștefania Mărăcineanu și-a continuat studiile la Facultatea de Științe Fizico-Chimice a Universității din București. Aici și-a susținut examenul de licență în 1910, iar apoi a predat fizica la Școala Centrală din București. Însă dorința de a se perfecționa și de a-și adânci cunoștințele în domeniul radioactivității a condus-o către Paris, unde a urmat cursurile ținute de Marie Curie la Institutul Radiului.
La Sorbona, în 1924, Ștefania Mărăcineanu și-a susținut teza de doctorat cu titlul „Cercetări asupra constanței poloniului și asupra penetrării în metale”, obținând calificativul „Très Honorable”. Prezența sa în fața unui auditoriu numeros, format din studenți, profesori și fizicieni, a atras atenția chiar și a Mariei Curie, care a cooptat-o în echipa sa de cercetare. Savanta româncă a lucrat în laboratorul Mariei Curie și a obținut recunoașterea pentru munca sa științifică.
Ștefania Mărăcineanu a continuat cercetările sale la observatoarele din Mendou și Paris, unde a realizat o descoperire remarcabilă: a demonstrat că plumbul, supus radiațiilor solare timp de mai multe secole, devine radioactiv. Pentru experiment, a folosit bucăți din acoperișul Observatorului Astronomic parizian, vechi de 300 de ani. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în prestigioasa revistă „Comptes Rendus des Séances de l’Académie des Sciences de Paris”.
În 1925, Ștefania Mărăcineanu a fost numită asistent universitar la Facultatea de Științe din București, în laboratorul profesorului Christache Musceleanu. Aici, ea a creat primul Laborator de Radioactivitate din țară, folosind aparatura pe care a achiziționat-o cu banii proprii. În timpul cercetărilor pentru teza sa de doctorat, Ștefania Mărăcineanu a identificat fenomenul radioactivității artificiale, iar rezultatele sale au fost publicate în mai multe reviste de specialitate. Descoperirea fenomenului radioactivității artificiale a fost ulterior explicată fizic și matematic de către Irène Joliot-Curie și soțul acesteia, iar această descoperire a fost recunoscută prin acordarea premiului Nobel.
Ștefania Mărăcineanu nu s-a limitat doar la cercetările în domeniul radioactivității. Ea s-a preocupat și de fenomenele meteorologice, colaborând cu profesorii Bungețianu și Vasile Karpen, precum și cu aviatorul Bâzu Cantacuzino. Împreună, au descoperit procedeul de declanșare artificială a ploii cu ajutorul sărurilor radioactive și au stabilit legătura între cutremure și precipitații. În 1931, Ștefania Mărăcineanu a reușit să provoace prima ploaie artificială din lume în regiunea Bărăgan, iar cercetările sale au continuat în Algeria, cu sprijinul guvernului francez.
De-a lungul carierei sale, Ștefania Mărăcineanu a publicat numeroase lucrări de referință în domeniul radioactivității și al fenomenelor meteorologice. Printre cele mai importante lucrări ale sale se numără „Actions spéciales du soleil sur la radioactivité du polonium et du plomb” (Paris, 1926), „Radioactivitatea și constituția materiei” (București, 1929), „Radioactivité, soleil, pluie artificielle” (București, 1934) și „La radioactivité du globe, les radiations et les tremblements de terre. Les pluies et les tremblements de terre”.
Ștefania Mărăcineanu a fost o cercetătoare devotată științei, iar munca sa a fost recunoscută și apreciată în întreaga lume. Într-un articol publicat în „Neues Wiener Journal” în 1934, fiica Mariei Curie a menționat că savanta română a anunțat în 1924 descoperirea radioactivității artificiale.
Cu toate acestea, viața lui Ștefania Mărăcineanu a fost umbrită de o boală nemiloasă. Din cauza iradierilor radioactive la care a fost expusă în timpul cercetărilor sale, Ștefania Mărăcineanu s-a îmbolnăvit de cancer. Cu toate eforturile depuse în lupta împotriva bolii, savanta română a pierdut bătălia și a murit în anul 1944, cu un an înainte de folosirea celor două bombe atomice împotriva omenirii.
Moartea prematură a Ștefania Mărăcineanu a fost o pierdere imensă pentru comunitatea științifică și pentru România. Contribuțiile sale remarcabile în domeniul radioactivității și al fenomenelor meteorologice au rămas în memoria colectivă și au deschis noi orizonturi în cercetarea științifică.
Numele Ștefaniei Mărăcineanu rămâne un simbol al curajului, pasiunii și devotamentului pentru știință. Savanta română a demonstrat că genul nu este un obstacol în calea realizărilor științifice și că femeile au un rol important în progresul științei. Contribuțiile lui Ștefania Mărăcineanu au deschis uși pentru generațiile viitoare de femei în domeniul științific, inspirându-le să urmeze pasiunea lor și să facă descoperiri remarcabile.
Astăzi, moștenirea lui Ștefania Mărăcineanu continuă să fie celebrată și să inspire. Numele ei este adesea menționat în contextul cercetărilor în domeniul radioactivității și al fenomenelor meteorologice. Este o amintire vie a curajului și perseverenței unei femei care a luptat pentru a-și urma pasiunea și a aduce contribuții semnificative în domeniul științei.
Ștefania Mărăcineanu rămâne un exemplu de excelență și determinare pentru toți cei care aspiră să facă descoperiri și să aducă contribuții semnificative în lumea științei. Moștenirea ei continuă să trăiască prin lucrările și descoperirile sale, care au avut un impact semnificativ în domeniul științific. De-a lungul carierei sale, Ștefania Mărăcineanu a deschis noi direcții de cercetare și a adus contribuții importante în înțelegerea radioactivității și a fenomenelor meteorologice.
Numele Ștefaniei Mărăcineanu este adesea menționat în contextul istoriei științei și al femeilor remarcabile care au influențat domeniul. Contribuțiile sale au fost recunoscute și apreciate în timpul vieții, iar moștenirea sa continuă să inspire și să motiveze tinerii cercetători. Ștefania Mărăcineanu a demonstrat că pasiunea, curiozitatea și perseverența pot duce la realizări remarcabile, indiferent de obstacolele întâmpinate. Ea a deschis drumuri noi în cercetarea științifică și a deschis uși pentru femeile din domeniu.
Autor-Andreea Arsene
O parte din informațiile publicate au fost preluate de pe siteul ENCICLOPEDIA ROMÂNIEI
https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/%C5%9Etefania_M%C4%83r%C4%83cineanu