Semnificația simbolică a Caduceului

Caduceul este unul dintre cele mai cunoscute simboluri străvechi având o semnificație atât religioasă, cât și științifică. Caduceul reprezintă un toiag în jurul căruia se află încolăciți doi șerpi înaripați, acest simbol este asociat adesea medicinei. Cea mai veche atestare istorică despre existența caduceului datează din Mesopotamia în care este menționat ca fiind sceptrului zeului Ningishzida (4.000 – 3.000 î. Hr.) dar și ca simbol de sacrificiu al regelui Gudea din Lagash (2.600 î. Hr.)În mitologia grecească, toiagul era purtat de zeul Hermes. Atât în cultura antică a grecilor cât și la romani, caduceul simboliza un semn al mesagerilor sau al solilor, pe de altă parte caduceul mai era asociat cu mâna stângă a zeului Mercur în mitologia romană, totodată având și o semnificație ocultă fiind considerat un atribut al alchimiei, astrologiei și astronomiei. O altă semnificație dată Caduceului este cea a reprezentări celor patru elemente utile vieții: apă, pământ aer și foc. În cultura religioasă asiatică, budistă și hinduistă, caduceul semnifică șarpele Kundalini, energia latentă care este localizată la baza coloanei vertebrale. Deși Caduceul reprezintă emblema medicinei, ocultiștii consideră această asociere ca fiind eronată, datorită confuziei făcute cu alt simbol asemănător numit: toiagul lui Esculap, care de fapt reprezintă un singur șarpe încolăcit în jurul toiagului, acesta fiind lipsit de aripi. La fel ca și în cazul celorlalte simboluri antice, Caduceului i s-a oferit interpretări diferite în funcție de contextul istoric, cu toate acestea simbolul rămâne la origine un semn emblematic al antichității timpurii.
Autor-Andreea Arsene