Alexandru Beldiman: Ziaristul care a fondat una din cele mai puternice publicaţii românești

Alexandru V. Beldiman, născut pe 30 decembrie 1832 în Iași, a fost un important jurnalist și publicist român, cunoscut pentru susținerea sa ferventă a lui Alexandru Ioan Cuza. Provenind dintr-o familie de boieri moldoveni, Beldiman era fiul lui Vasile Beldiman și nepot al Vornicului Alexandru Beldiman, autor al lucrării „Eteria sau Jalnica tragodie”. În tinerețe, a fost trimis în Elveția și apoi la Paris pentru a-și continua studiile, chiar în perioada tumultoasă a revoluțiilor europene.

După întoarcerea în țară, s-a căsătorit cu principesa Smaranda (Emma) Kalimaki, fiica fostului domnitor al Moldovei, Scarlat Callimachi. Din căsnicie au rezultat doi fii: Edmond, care a devenit ofițer și prefect de Dâmbovița, și Alexandru, născut în 1885, care a ocupat funcția de ambasador la Berlin între 1896 și 1916 și a fost delegat al României la Comisia Internațională a Dunării.

Beldiman a fost un susținător activ al Unirii Principatelor și s-a opus domnitorilor străini, promovând alegerea lui Cuza. După ce Cuza a fost ales, Beldiman s-a mutat la București, unde a ocupat funcția de prefect al județului Ilfov, urmată de cea de prefect de poliție în capitală.

După lovitura de stat din 11 februarie 1866, care a dus la abdicarea lui Cuza, Beldiman s-a retras la Iași. Aici, pe 15 decembrie 1871, a fondat ziarul „Adevărul”, prin intermediul căruia a lansat o campanie vehementă împotriva domnitorilor străini, în special a dinastiei Hohenzollern. Deși ziarul a fost suspendat după doar 13 numere din cauza atitudinii sale critice, Beldiman a continuat să fie un adversar vocal al regimului, fiind amendat și judecat pentru atacurile sale la adresa imaginii regale. Într-un proces notabil, a fost achitat de un juriu din care făcea parte și Vasile Alecsandri, dar ziarul său nu a mai putut continua din cauza amenzilor impuse.

După o perioadă de retragere din viața publică, în 1884 s-a întors la București și a început să scrie pentru publicația „Războiul”, folosind pseudonimul „Un Moldovean”, continuând critica la adresa regelui Carol. Începând cu 15 august 1888, Beldiman a reluat publicarea ziarului „Adevărul” la București.

Alexandru Beldiman a fost o figură proeminentă în peisajul jurnalistic românesc al secolului al XIX-lea, având un impact semnificativ asupra opiniei publice și asupra mișcărilor politice din acea vreme. Moartea sa, survenită pe 17 februarie 1898, a lăsat un gol în rândul celor care luptau pentru un viitor mai bun al României. Mormântul său se află la Mănăstirea Samurcășești, un loc de odihnă pentru un om care a dedicat o mare parte din viața sa idealurilor naționale. 

Sursa de referință: https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Beldiman

Share on Facebook

Tweet