***Editie online: Anul nr. III

februarie 6, 2025

Interviu cu jurnalista şi scriitoarea daneză, Viveca Tallgren

Viveca Tallgren este o scriitoare şi jurnalistă daneză și are un master în filologie spaniolă la Universitatea din Copenhaga. În prezent lucrează atât ca redactor la mica editură Apuleius’ Æsel, cât și ca scriitoare. A lucrat ca profesor de spaniolă. Ea a tradus literatură atât din spaniolă, cât și din suedeză. Debutul ei literar a fost o nuvelă care a fost citită la radio din Danemarca în 1985. În 1992 a publicat povestea „The Guest” în ziarul The European.

Sursa: https://apuleius.dk/bog.php?id=24

Ne poți împărtăși povestea despre cum a început cariera ta în scris și jurnalism și ce te-a atras inițial către aceste domenii?

Am crescut la Helsinki și aparțin minorității vorbitoare de suedeză din Finlanda.Când aveam aproximativ 13 ani, m-am inspirat de la unul dintre colegii mei de clasă, care a scris un articol pentru departamentul de juniori al ziarului Hufvudstadsbladet al minorității vorbitoare de suedeză. „Vreau și eu să scriu articole”, mi-am spus.La vârsta de 15 ani, am locuit cu mama timp de un an în Ann Arbor, Michigan, în SUA. Mama mea era medic stomatolog și a primit o bursă de cercetare, iar eu am urmat studiile la liceu. Am început să scriu articole despre impresiile mele despre viața în SUA pentru departamentul de juniori din Hufvudstadsbladet. Acesta a fost debutul meu.

La mulți ani după ce m-am mutat în Danemarca, directorul ziarului finlandez Kaleva din Oulu, Finlanda de nord, mi-a cerut să scriu câteva articole despre Danemarca. Acest ziar a fost început ca societate pe acțiuni de către bunicul meu, printre alții. Am urmat niște cursuri de jurnalism și am început să scriu articole pentru Kaleva despre cultura daneză.

Mi-am luat masterul în spaniolă de la Universitatea din Copenhaga și am început să predau limba la Copenhaga Business School la un nivel secundar superior. Pe lângă predare, am lucrat ca scriitor independent și am scris articole despre Danemarca atât pentru ziarul Kaleva cât și pentru cotidianul spaniol El País. Cred că experiențele menționate mai sus au fost decisive pentru mine.

Ne poți spune despre inspirația din spatele scrierii tale de ficțiune și despre temele pe care le abordezi în romanele tale?

Primele mele scrieri fictive au fost trei nuvele inspirate din copilăria mea. Una dintre aceste scrieri au fost citite la Radio Danemarca, altul, The Guest, a fost publicat în limba engleză de publicaţia European, un ziar care din păcate nu mai există. După aceasta nu am mai scris nicio ficțiune de mult timp. Cred că activitatea jurnalistică mi-a luat tot timpul.

Prima mea carte, Tango for én (Tango for one) a fost publicată destul de târziu în viața mea, în 2017. Este o colecție de povești de călătorie inspirate din călătoriile mele, dar cu un element de ficțiune. Am primit câteva răspunsuri foarte pozitive la această carte și am decis să o traduc în engleză cu titlul Solitary Tango. Atât versiunea daneză, cât și cea engleză au fost publicate de micuța editură, pe care o deţinem, eu şi cu soțul meu, începând din 2015, după ce ne-am retras din activitatea de profesori. Amândurora ne place literatura și scrisul și ne bucură foarte mult munca ca editori.

Celelalte trei cărți ale mele au fost publicate de alte edituri .A doua mea carte este un roman autobiografic cu titlul Mor ordner tænder, far er på rejse (Mama își repara dinții, tata este într-o călătorie). Este vorba despre copilăria mea în Finlanda și despre divorțul destul de dramatic al părinților mei. Tatăl meu a emigrat în Mexic când aveam cinci ani și a fost destul de traumatizant pentru mine. Când aveam 17 ani, m-am mutat cu mama în Danemarca, la Århus. Cealaltă jumătate a cărții vorbește despre primii mei ani în Danemarca, unde nu am vrut să trăiesc. Nu am vrut să vorbesc limba, pentru că mi s-a părut că suna urât și a fost, de asemenea, un protest împotriva nevoii de a trăi în Århus, care era un oraș destul de provincial la acea vreme. Abia după cinci ani, când ne-am mutat la Copenhaga, am decis să vorbesc daneză.

A treia carte a mea Den usynlige hånd og andre eses (Mâna invizibilă și alte eseuri) este o colecție de eseuri despre diferite subiecte culturale.

În 2022, colecția mea de povestiri Spejlinger (Reflecții) a fost publicată de Brændpunkt. Poveștile implică câteva teme din copilărie și, de asemenea, relații dintre femei.

În 2009 am publicat o carte în Spania despre dramaturgul spaniol Fernando Arrabal cu titlul El temor al dios Pan (Frica de Dumnezeu Pan). A fost publicată în daneză de editura noastră Apuleius’ Æsel în 2023.

Cum este procesul tău de scriere când lucrezi la o carte nouă? Ai nişte rutine sau ritualuri specifice care te ajută în procesul creativ?

M-am luptat foarte mult cu prima mea carte. Motivul a fost că am fost atât de influențată de jurnalism și mi-a fost greu să scriu ficțiune. Mi-am trimis manuscrisul unui cititor profesionist de manuscrise care m-a ajutat să scap de stilul de scris jurnalistic. M-am simțit foarte fericit și ușurat când mi-am găsit în sfârșit propriul stil de scris: un amestec de elemente ficționale și non-ficțiune. Deseori scriu la diferite cafenele, unde pot lucra în liniște și pace. Acasă sunt adesea tentat să fac și alte lucruri, mai ales dacă nu găsesc inspirația pentru a scrie; la cafenea sunt nevoit să scriu pentru că nu mai e nimic de făcut.

Ce rol joacă limba și multilingvismul în scrisul pe care îl abordezi, având în vedere competența în studiul limbilor: suedeză, daneză, finlandeză, spaniolă, engleză și franceză?

Scriu în daneză, pentru că aceasta este limba pe care o folosesc de cele mai multe ori. De asemenea, folosesc destul de mult spaniola, pentru că traduc literatură spaniolă pentru editura noastră. Este important pentru mine să păstrez limbile pe care le cunosc, chiar și limba mea maternă. Cu excepția unor ziare daneze, citesc și ziare în suedeză, finlandeză și spaniolă. Intotdeauna am fost o mare iubitoare de limbi străine. Știu și eu un pic de franceză, dar trebuie să o exersez mai mult.

Cum este procesul tău de scriere când lucrezi la o carte nouă? Ai rutine sau ritualuri specifice care te ajută în procesul creativ?

M-am luptat foarte mult cu prima mea carte. Motivul a fost că am fost atât de influențată de jurnalism și mi-a fost greu să scriu ficțiune. Mi-am trimis manuscrisul unui cititor profesionist de manuscrise care m-a ajutat să scap de stilul de scris jurnalistic. M-am simțit foarte fericită și ușurată când mi-am găsit în sfârșit propriul stil de scris: un amestec de elemente ficționale și non-ficțiune. Deseori scriu la diferite cafenele, unde pot lucra în liniște și pace. Acasă sunt adesea tentat să fac și alte lucruri, mai ales dacă nu găsesc inspirația pentru a scrie; la cafenea sunt nevoit să scriu pentru că nu mai e nimic de făcut.

Ce rol joacă limba și multilingvismul în scrierea ta, având în vedere competența pe care o ai în vorbitul limbilor: suedeză, daneză, finlandeză, spaniolă, engleză și franceză?

Scriu în daneză, pentru că aceasta este limba pe care o folosesc de cele mai multe ori. De asemenea, folosesc destul de mult spaniola, pentru că traduc literatură spaniolă pentru editura noastră. Este important pentru mine să păstrez limbile pe care le cunosc, chiar și limba mea maternă. Cu excepția unor ziare daneze, citesc și ziare în suedeză, finlandeză și spaniolă. Intotdeauna am fost o mare iubitoare…. Întotdeauna am fost o iubitoare de limbi străine. Știu și eu un pic de franceză, dar trebuie să o exersez mai mult.

Există anumite influențe literare sau autori care ti-au inspirat stilul de scriere sau tehnicile de povestire?

În ceea ce privește influențele mele literare, am lucrat mulți ani cu asistentul dramaturgului spaniol Fernando Arrabal și am tradus unele dintre operele sale dramatice. M-am inspirat și de la autoarea suedeză Anne-Marie Berglund (1952 – 2020), care a fost o scriitoare de poezie şi nuvele iconică în Suedia și, de asemenea, o bună prietenă de-a mea. De asemenea, autoarea daneză Suzanne Brøgger a inspirat mult felul meu de a scrie.

Cum îți echilibrezi munca de editor, traducător și scriitor de ficțiune? Aceste roluri diferite se completează în vreun fel?

Cum îmi echilibrez munca de scriitor, editor și traducător. Ei bine, poate fi dificil uneori. Am redus publicarea de cărți în ultima vreme, pentru că publicarea fiecărei cărți necesită destul de multă muncă și îmbătrânim. Dar, în general, cred că sunt un „cal de lucru” și mă simt întotdeauna mai bine când am multă muncă decât fără muncă. Când aveți multe sarcini, cred că este important să faceți o planificare pentru o zi sau pentru săptămână.

Cum ai început să predai spaniolă la Copenhagen Business School, Universitatea din Copenhaga și la diferite licee din 1980?

Majoritatea oamenilor care au o diplomă academică în spaniolă ajung să aibă un loc de muncă ca profesor. Nu mi-a plăcut să predau la început, dar când am câștigat mai multă încredere în sine și experiență, a început să îmi placă, dar scrisul înseamnă mai mult pentru mine. După cum am scris mai sus, am încetat să predau și să scriu articole în ziare. Cred că este important pentru sănătatea mea mentală și fizică să fiu activă și să fac lucrurile care îmi fac plăcere. Cred că acesta este secretul unei vieți lungi și satisfăcătoare.

kultapogeum 2021 Toate drepturile rezervate