SCRIITORUL ȘI JURNALISTUL LUCIAN CIUCHIȚĂ: Viaţa în ”oraşul de 15 minute”-fragment din romanul ”Insula Purgatoriului”

Viaţa în ”oraşul de 15 minute”
-Ştii, mă gândeam mai de mult că noi când ne naştem, suntem ca nişte automobile de lux. Avem genetic un cod şi o speranţă de viaţă de 100 de ani. Dar, aşa cum trebuie să ai grijă de maşini, de fiarele astea care ne deplasează din punctul A în punctul B, şi trebuie să le faci revizie periodică, să le alimentezi cu carburant de calitate, să le schimbi sau să repari la timp piesele cu probleme etc, tot aşa este şi cu omul. Am învăţat noi la şcoala aia veche că există un echilibru în toate, nu-i aşa?
– Dar, ai dreptate, suntem ca nişte maşini de când ne naştem şi până murim. Tu vezi la figurat această asemănare, eu o văd la propriu. Nu suntem altceva decât nişte maşini cu un computer de bord programat de alţii ca să funcţionăm la „parametrii normali”. Avem impresia că suntem liberi, dar suntem ca hamsterul din cuşcă, care aleargă în cilindrul de sârmă sau pe interiorul unei roţi. El nu mai vede gratiile cuştii, doar fuge de ele în acel mecanism care se roteşte pe loc. Este ca un rotor al unui motoraş, bine că nu le-a venit ăstora ideea să scoată energie electrică din asta. Sau poate că asta ne rezervă viitorul! O să ne bage pe toţi în cuşti şi o să alergăm pe o bandă de fitness ca să producem curent, o să vezi tu!
Marvin râde zgomotos, de mult n-a auzit o prezentare atât de nostimă şi critică în acelaşi timp.
– Da, mult adevăr în comparaţia ta cu hamsterul, aşa ne priveşte Sistemul pe noi. Suntem nişte bieţi şobolani care trăim în canalizarea impusă de ei, avem impresia că acolo ne este locul, la marginea oraşului, ori în cel de sub el. Halal viaţă! Bine zic ăia că trăim pe „Planeta şobolanilor”!
(frag. roman Insula Purgatoriului, de Lucian Ciuchiţă, 2013)