***Editie online: Anul nr. III

februarie 6, 2025

Cei mai reprezentativi scriitori ai literaturii românești: Octavian Goga


Octavian Goga este unul dintre cei mai importanți scriitori din literatura românească. Născut la data de 1 aprilie 1881 în localitatea Rășinari din județul Sibiu, ca fiu al lui Iosif Goga, preot ortodox, el urmează cursurile școlii primare în satul natal între anii 1886-1890.

După terminarea studiilor primare se înscrie la liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, a cărei cursuri la frecventează până în 1899, după care se transferă la Liceul Românesc din Brașov. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta în anul 1900, apoi își continuă studiile la Berlin până în 1904. Își face debutul literar în ziarul Tribuna din Sibiu cu o poezie semnată cu pseudonimul Tavi. Încurajat de către colaboratorul Revistei Ilustrate din Bistrița, Ion Pop Retegan, să își valorifice talentul scriitoricesc, Octavian Goga continuă să publice poezii în publicațiile: Revista Familia a lui Iosif Vulcan, respectiv Tribuna și Luceafărul. De specificat faptul că Revista Luceafărul a fost înființată de studenții români din Budapesta ca publicație care promova cultura și valorile naționale, ea aparținând Societății Petru Maior. În paginile revistei Luceafărul, Octavian Goga a publicat poezii, iar pentru prima dată a semnat cu numele său real. Publică primul volum Poezii la Budapesta în anul 1905. Poeziile publicate în carte exprimă iubirea poetului Goga pentru neamul de care aparținea și îndemnul la unitatea națională. Poetul s-a remarcat și în calitate de ziarist publicând articole de atitudine în publicații importante, din care reamintim: Țara noastră, ziarul Epoca, Adevărul, revista Flacăra și revista România.

Deși a studiat la o școală primară cu predare în limba maghiar, absolvind studiile superioare în Budapesta, aflându-se tot timpul împotriva politicii promovate de către guvernul maghiar, Goga a avut un raport prietenesc și a colaborat cu mulți dintre scriitori maghiari. Concomitent cu activitatea literar-culturală, Goga s-a implicat activ și fervent în acțiuni de luptă pentru eliberarea românilor din Transilvania, devenind un simbol național care promovează unitatea statală. Pe de altă parte, Goga a susținut o campanie de susținerea a țăranilor români, pe care i-a sprijinit necondiționat prin implicarea în rezolvarea problemelor cu care se confruntau, considerându-i dezavantajați și oropsiți, însă criticile sale fățișe față de conducerea țării de atunci au culminat cu încarcerarea sa la penitenciarul Seghedin în iarna anului 1911.Chiar dacă a avut sprijinul lui Ioan Luca Caragiale care a sărit în sprijinul său protestând public, Goga a mai rămas în arest un timp. Începând cu anul 1906 când a devenit secretar literar al Asociației Transilvană pentru literatura română și cultura poporului român, în acest fel și-a consolidat legătura cu țara mamă, iar în timpul primului război mondial. Octavian Goga a avut de suportat repercursiunile acțiunilor sale făcute în sprijinul României, din acest motiv el a fost acuzat de înaltă trădare de către autoritățile de la Budapesta prin intentarea unui proces care îl condamna la moarte. În 1916 când Bucureștiul era deja ocupat de armata germană, Goga a plecat în Franța, revenind în 1919. Poetul Octavian Goga s-a bucurat de un mare succes literar chiar cu volum poetic de debut primind prestigiosul premiu Năsturel Herescu al Academiei Române pentru creație poetică. Din 1920 devine membru al Academiei Române. Dintre cele mai importanțe creații poetice le lui Goga reamintim: Dăscălița, Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii. Nicolae Iorga, I. L Caragiale, Alexandru Vlahuță, Vasile Goldiș, Sextil Pușcariu și Eugen Lovinescu au fost unele dintre marile personalități ale vremii care au vorbit la modul superlativ despre Goga, recomadându-l drept unul dintre cei mai valoroși oameni de cultură ai țării, iar cei mai capabili criticii ai vremii, printre care și Iosif Vulcan îi considerau opera poetică drept una din creațiile geniale ale literaturi românești, caracterizându-l ca pe un scriitor cu talent original care se inspiră din sufletul poporului din care face parte. Chiar și Titu Maiorescu care considera că poezia trebuie să fie un fruct al fanteziei și nu al rațiuni, a acceptat în cele din urmă ideia că patriotismul poate fi un izvor de inspirație poetică.

Despre viața personală a poetului se știe că a fost căsătorit cu Hortensia Cosma, fiica unui magnat, care a deținut funcția de director al Băncii Albina din Sibiu. Hortensia și Octavian i-a avut ca nași de nuntă pe Alexandrina și Alexandru Vlahuță, iar ceremonia a avut loc la Catedrala Mitropolitană din Sibiu. Deși relația lor a fost consemnată ca o mare poveste de iubire, legătura s-a destrămat după 14 ani de căsnicie când Octavian a întâlnit-o pe cântăreața e operă Veturia Triteanu, descrisă ca un personaj controversat, machiavelic chiar, fiind bănuită că ar fi fost dublă agentă de spionaj în favoarea naziștilor și a comuniștior. Ca om politic, Octavian a îndeplinit funcții și atribuții importante, fiind numit membru al Consiliului Dirigent cu atribuții în Transilvania de către Marea Adunarea Națională de la 1918. Rând pe rând, Goga a făcut parte din Partidul Național Românesc, Partidul Poporului în cadrul căruia a primit funcția de ministru de interne între anii 1926-1927. În timpul conducerii regelui Carol al II-lea, la alegerile din 1937, Goga a fost propus în funcția de prim ministru, după ce regele a dat un decret prin care se desființau partidele politice, instaurând dictatura regală, însă la începutul anului 1938 Goga a fost demis de rege și înlocuit cu patriarhul Miron Cristea. Octavian Goga a fost acuzat de anti-semitism ca și alți scriitori ai vremii. După eșecul înregistrat în politică, Goga se retrage la Castelul din Ciucea acolo unde suferă un atac cerebral pe data de 5 mai 1938, decedând după numai două zile la vârsta de 57 de ani. Înuși regele Carol, a ordonat ca poetului să-i fie făcute funeralii naționale, trupul său fiind așezat 3 zile în Rotonda Ateneului, după care a fost înmormântat la Cimitirul Bellu. După o perioadă de timp, Octavian Goga a fost reînhumat la reședința sa din Ciucea.

Opera lui Octavian Goga

Poezii: Fecund,itas,Cântecele mele,Cosașul,De demult,Colindă,Un om,Graiul pâinii,Cain,În munți,Cantorul cimpoi, Scrisoare, Lăcaș străbun, Asfințit, Carmen, O raza,Sufletul, Răsună toaca, Cântece, Sonet,E sărbătoare, Poezie, Rugăciune, Plugarii, Noi, Oltul, Casa noastră, Apostolul, Dascălul, Dăscălița, Bătrâni, Inserare, Reîntors, Departe, În codru, Dimineața, Pe înserate, De la noi, Cântăreților de la oraș, Sara, Lăutarul, La groapa lui Laie, Pribeag, Pace, Ruga mamei, Toamnă, Copiilor, Părăsit, Despărțire, Învins, Solus ero, Noapte, Clăcașii, Așteptare, Dorința, Singurătate, Din umbra zidurilor (1913), Revedere, Oaspe vechi, Agonie, Paris (I), Ziua (II), Notre dame (III), Felinarul (IV), În muzeu, Cinquecento, Mama, Măsuța mea, La mal, Aeternitas, De profundis, Lacul, Eu stau la mal…, Scrisoarea ta…, Gândește-te…, Scirocco, Poet, Doina, Voi veniți cu mine…, Inima, Strămoșii…, Carmen laboris, Scrisoare, Moș Crăciun, Eu știu un basm, Trage-ți oblonul…, Un trandafir se stinge, Taina, Toamnă nouă, Mă-ntorc din nou, Amurg, O lacrimă, Moștenire, O clipă, Cântece fără țară (1916), Fără țară, Așteptare, Pajurei cu două capete, Sângele, În pacea mută, Portretul, Apostolul, În mormânt la Argeș, Pribeag străin, Lupul, Bobotează, Trecea convoiul mortuar, Poveste, Sufletul, Din larg (1939) – poeme postume, Din larg, Profetul, Ceahlăul, O ramură întârziată, Trecutul, Apus, Mare aeterna, În mine câteodată


Autor:Andreea Arsene

(sursă de referință- https://ro.scribd.com/doc/83308018/Octavian-Goga- https://ro.scribd.com/document/410688405/Octavian-Goga-Biografie).

kultapogeum 2021 Toate drepturile rezervate